DEMERS. Vestea condamnării primarului Mircea Gutău a căzut ca un trăsnet pe capul râmnicenilor care, în urmă cu un an de zile, l-au votat şi şi-au pus speranţele într-un om care a demonstrat că la capitolul administraţie publică locală este de necontestat. Convinşi că nu trebuie să stăm cu mâinile în sân şi să acceptăm cu uşurinţă o hotărâre judecătorească asupra căreia planează mari semne de întrebare, televiziunea VTV şi bisăptămânalul VOCEA VÂLCII au demarat o campanie de strângere de semnături pentru ca primarul Mircea Gutău să fie declarat cetăţean de onoare al municipiului.

Campania de strângere de semnături a început joia trecută, când realizatorul emisiunii „Criterii politice", Gheorghe Smeoreanu, a anunţat în direct despre acest demers. La această idee a achiesat şi redactorul-şef al bisăptămânalului VOCEA VÂLCII, Romeo Popescu. Amândoi au adus argumente pertinente în sprijinul iniţiativei propuse şi anume aceea ca Mircea Gutău să devină cetăţean de onoare al municipiului. Ideea acordării acestui titlu onorific a fost îndelung discutată de detractorii lui Mircea Gutău, care susţin că nu merită o asemenea distincţie deoarece, în acest moment, este condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 3 ani şi jumătate de închisoare. Ceea ce nu vor să vadă şi nici să recunoască cei care-l contestă sunt meritele extraordinare ale edilului Mircea Gutău, în ceea ce priveşte dezvoltarea municipiului Rm. Vâlcea, despre care s-a spus, şi nu degeaba, că seamănă cu un oraş european. Considerăm că iniţiativa avută de noi, împreună cu cei de la VTV, vine în asentimentul celor peste 70% dintre râmniceni care i-au acordat votul de încredere la primăria Râmnicului. Şi ca dovadă că edilul este iubit şi apreciat de cetăţeni, până în acest moment, mii de locuitori ai municipiului nostru au semnat tabelul pentru acordarea titlului de cetăţean de onoare lui Mircea Gutău.

Reamintim pe această cale cititorilor noştri că cei care doresc să semneze pentru acordarea distincţiei o pot face fie venind personal la sediul reacţiei noastre, situată pe B-dul Tineretului nr. 1, Casa Tineretului, et. 6, cam. 107 sau la sediul VTV din strada G-ral Magheru nr. 6, bl. P1, mezanin până marţi, 2 februarie 2010.

versiunea pentru tiparire
trimite prin e-mail

inapoi sus

Este, deja, un fapt împlinit, condamnarea edililor râmniceni - primar Mircia Gutău şi ex-viceprimar Nicolae Dicu, la câte 3 ani şi jumătate de închisoare, cu executare în penitenciar. Soluţia finală a cauzei penale a consternat populaţia şi toate mediile vâlcene. După două sentinţe de achitare, la Tribunalul Alba Iulia şi la Curtea de Apel Constanţa, doi magistraţi (din cei trei ai completului de judecată) de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României au impus (cu scorul de 2-1 - o opinie separată ce a venit de la preşedinta instanţei) o soluţie bulversantă, dubioasă şi cu neputinţă de explicat logic, condamnarea. Un număr de şapte judecători (3 de la Alba, 3 de la Constanţa şi unul de la ICCJ) au concluzionat că pentru primarul Gutău „fapta nu există", iar pentru ex-viceprimarul Dicu „fapta nu este prevăzută în Codul Penal", iar doi judecători bucureşteni, aflaţi sub influenţe necunoscute, i-au condamnat pe cei doi pentru „luare de mită", infracţiune inexistentă, în realitate. Până la această oră, nu se cunoaşte motivarea condamnării pronunţate, precum şi motivele opiniei separate consemnate, însă, cu siguranţă, după ce se va redacta sentinţa, se va constata un subiectivism cras şi, chiar, nerespectarea legii privind netemeinicia probaţiunii acuzaţiei făcute de procurorii DNA. Este adevărat că Justiţia se face numai în tribunale, dar şi judecătorii sunt oameni şi pot greşi, ba chiar flagrant, ca în acest caz. Fără a ne lăsa copleşiţi de sentimentalism, reafirmăm că în dosarul acesta NU EXISTĂ PROBE, ÎN BAZA CĂRORA SĂ SE FI PUTUT PRONUNŢA CONDAMNAREA. Procurorii DNA, în susţinerea acuzaţiilor aduse, se folosesc de înregistrări video şi audio ambientale, care, la vremea aceea, nu erau considerate probe de atestarea vinovăţiei cuiva şi erau neadmise în cadrul probatoriului vreunei cauze. Ba mai mult, legea stipula ca pentru acţiunile de ascultare, filmare şi înregistrarea unor dialoguri, trebuia să se obţină aprobarea scrisă, pe un mandat, de la preşedintele Tribunalului Vâlcea. Cele două procuroare de caz - Camelia Sutiman şi Claudia Roşu, în ceea ce priveşte mandatul acesta, au încălcat legea, mandatul fiind semnat de vicepreşedintele instituţiei abilitate, în condiţiile în care preşedintele Tribunalului Vâlcea se afla la program. Numai pe aceste înregistrări audio şi video se bazează acuzarea făcută de procuroare, probe ilegale şi neadmise într-un proces corect şi nesupus directivelor oculte. Şi cu toate acestea, cei doi judecători au pus probele ilegale, la baza soluţiei condamnării pe care au impus-o. Dar admiţând că înregistrările ar fi fost legale, NIMIC din cele discutate între denunţător şi primarul Gutău nu se referă la bani, la autorizaţia de construire pusă în discuţie sau la alte foloase necuvenite. Atunci, de ce s-a pronunţat o condamnare ce se va dovedi, până la urmă, eroare judiciară?

Cine sunt procuroarele?

În anul 2006, procuroarea Camelia Sutiman era procuror şef adjunct al Secţiei de combaterea corupţiei din cadrul DNA. Cam la vremea aceea, tânăra procuroare şi-a propus să avanseze profesional, dedicându-se, cu sârg, anchetării unui caz de răsunet, mita de la Primăria Rm. Vâlcea. În urma unei sesizări privind reaua credinţă manifestată în desfăşurarea anchetei de către procuroare, sesizare depusă de avocatul primarul Gutău, inspectorii Consiliului Suprem al Magistraturii  au verificat cele referite şi anume contrafacerea celor două stenograme din dosar (este vorba de redarea dialogurilor purtate între denunţător şi victima sa) care au conţinut diferit, la aceeaşi înregistrare a dialogului purtat, fără a se comunica rezultatul. Contrafacerea a constat nu numai în modificarea unor semne de punctuaţie, ci şi modificarea textului iniţial, prin fragmentarea unor propoziţii şi schimbarea ordinii acestora. În plus, în probatoriul efectuat de procurori apar şi unele aspecte desprinse parcă din filmele comice. Astfel, conform respectivei înregistrări, chiar şi din stenograma contrafăcută - primarul Mircia Gutău a rostit negaţia „nu" în momentul în care denunţătorul i-a vorbit despre bani şi despre aranjament. Faţă de o asemenea situaţie, procurorii DNA au găsit scăparea într-o notă de subsol în care au reţinut că, deşi a spus "nu", Mircia Gutău a gesticulat de două ori aprobativ cu mâna dreaptă şi o dată cu mâna stângă. Contrafacerea stenogramei de redare a înregistrării a fost, de altfel, dovedită, deoarece avocatul lui Mircia Gutău a solicitat instanţei de judecată certificarea acesteia, dar şi a notei originale, care a reapărut la dosarul de urmărire penală abia după ce apărarea a prezentat judecătorilor mecanismul de substituire a stenogramelor. Nu se ştie nici până acum ce concluzie s-a tras în urma anchetei întreprinse împotriva procuroarelor, pentru că, nu-i aşa?, corb la corb nu-şi scoate ochii şi „prostimea" nu trebuie să ştie că mai sunt şi procurori abuzivi  şi nepregătiţi profesional. Dacă acest fals era comis de vreunul dintre românii ce nu lucrează în Justiţie, cu cerititudine era trimis în judecată. Dar Camelia Sutiman NU! În luna decembrie a anului următor, mai precis la 27 decembrie 2007, preşedintele Traian Băsescu a demis-o pe procuroare, fără a se preciza motivele care au stat la baza eliberării din funcţie. Demiterea s-a semnat chiar în ziua în care Traian Băsescu îşi serba ziua de naştere. Pe numele procuroarei Camelia Sutiman au existat destule acuzaţii de muşamalizarea unor dosare, dar şi de purtare abuzivă. Destituirea părea că a pus capăt furiei dorinţei Cameliei Sutiman de ascensiune in profesie… Dar nu, pentru că s-a declanşat o luptă incorectă şi subtilă între Justiţie şi preşedintele României. După puţin timp, conducerea CSM a numit-o pe procuroarea destituită inspector în cadrul Inspecţiei Judiciare a CSM, ba, mai mult, a fost numită Şefă de Serviciu al Inspecţiei Judiciare pentru procurori. Nu putea să fie ţinută departe de dosarul Gutău-Dicu, pentru că abuzurile ei trebuiau acoperite şi auto-apărate.

Constatând că la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (instanţa supremă care a pronunţat definitiv şi irevocabil condamnarea edililor râmniceni) 75% dintre magistraţi au vârste de pensionare, Traian Băsescu a cerut punerea în aplicare a deciziilor lor de pensionare, „cu care mulţi magistraţi stau în buzunare". Membrii CSM, prin gura preşedintei Lidia Bărbulescu, l-au contrazis, opunându-se ideii sale. A urmat greva judecătorilor, lucru nemaiîntâlnit în vreo ţară din lume, scopul mişcării de protest fiind acela de a arăta românilor că Justiţia este stat în stat şi că realitatea economică precară şi deciziile conducătorului ţării pot fi sfidate şi nesocotite. La solicitarea preşedintelui Băsescu de a se înceta protestele, un judecător aflat în plenul Consiliului CSM i-a spus acestuia: „Dă-ne, frate, afară şi angajează muncitori!". Comentaţi dumneavoastră, dragi cititori, atitudinea acestui judecător de la CSM. Un nou exemplu de sfidarea legii... În urmă cu câţiva ani, Alina Bărbulescu, fiica şefei CSM care era consilier juridic stagiar la Institutul Naţional de Criminologie (INC), urma să-şi dea examenul de definitivat, adică să devină din stagiar, titular. La momentul respectiv, Lidia Bărbulescu, în calitatea sa de membru al CSM, a făcut presiuni pentru a se scoate o materie de la examenul de definitivat. Nu a reuşit, pentru că Monica Macovei s-a prins unde ţinteau intenţiile "bune" ale Lidiei Bărbulescu şi chiar a dat-o pe mâna CSM-ului, să o sancţioneze. Dacă vreunui cititor nu-i este clar că între conducerea justiţiei şi preşedintele Traian Băsescu se duce un război surd, neoficial, de nesupunere şi de nesocotire, dispunem de alte exemple. Spre exemplu, reacţia la îndărătnicia preşedintelui Băsescu de a semna decretul de numirea Lidiei Bărbulescu, a doua oară, în fruntea CSM. Au urmat o serie de convulsii necunoscute publicului, până la urmă, locul acesteia fiind luat, ca interimar, de judecătorul Virgil Andrieş. Acesta a atacat în instanţă o ordonanţă dată de ministrul de justiţie Monica Macovei prin care se diminuau câştigurile cumulate ale unor judecători. Ordonanţa stabilea o remuneraţie diminuată pentru membrii fără activitate permanentă din CSM, Andrieş fiind la acea vreme atât membru CSM cât şi preşedinte al Curţii de Apel Cluj. În ultima sa declaraţie de avere, şeful (interimar) al CSM a menţionat că în anul 2008 a cumulat salariul de la CA Cluj - 81.253 lei RON cu salariul de la CSM - 35.260 lei RON, adică UN MILIARD O SUTĂ ŞAIZECI ŞI CINCI DE MILIOANE UNA SUTĂ TREI ZECI DE MII lei vechi. Iar Înalta Curte Constituţională de Casaţie şi Justiţie a admis desfiinţarea ordonanţei dată de Monica Macovei împotriva judecătorilor favorizaţi de soartă. Dacă la toate astea mai adăugăm că judecătorii conducători, dar şi pensionarii de lux de la ICCJ s-au aflat într-un permanent conflict cu fostul lor şef - Monica Macovei, impusă în fruntea Ministerului Justiţiei de PD-L şi cu preşedintele Băsescu, avem întreaga imagine a conflictului pe care noi l-am evidenţiat în acest articol, victima conflictului subteran fiind primarul Râmnicului - Mircia Gutău, fruntaş pedelist şi reprezentativ pentru administraţia locală din România.

Conform legislaţiei, Mircia Gutău şi Nicolae Dicu mai au două căi de atac asupra soluţiei nedrepte pronunţate: contestaţie în anulare şi revizuirea cauzei. Ca atare, speranţa moare ultima! Apoi, urmează un proces de răsunet la CEDO şi condamnarea Statului român la plata unor despăgubiri cuprinzătoare. Dar nu de bani au nevoie cei doi condamnaţi. „Nu lua omului, ce nu-i poţi da!" - sună un verset biblic, iar omul simplu, ţintind viaţa în libertate spune că mai bine zece vinovaţi în libertate, decât unul, nevinovat, închis. Ceea ce este şi cazul de la Rm. Vâlcea unde ŞAPTE JUDECĂTORI au văzut NEVINOVĂŢIA a doi inculpaţi şi DOI JUDECĂTORI au impus (surprinzător) condamnarea lor. Pentru niciun vâlcean cu capul pe umeri nu mai există  dubii că aceia care stau în spatele dosarului (politicieni şi oameni de afaceri vâlceni!) şi-au dorit să pună mâna pe oraş sau să-l readucă la starea de „il vechio", de până la modernizările făcute de edilii aflaţi în nefericire. Cum tot fără dubiu trebuie să le fie faptul că Justiţia s-a răzbunat pe conducerea ţării şi pe PD-L, partidul de guvernământ, prin condamnarea demnitarilor administrativi şi politici vâlceni, pentru a le arăta acestora că Justiţia este stat în stat şi nu dă socoteala nimănui, când se joacă cu soarta românilor. De acum, în mai toate rapoartele de justiţie trimise la UE sau aiurea, Justiţia Română se va lăuda cu condamnarea lui Mircia Gutău şi Nicolae Dicu, pentru care, a lor vinovăţie, nu este conturată decât în mintea celor doi judecători (cu pensii de lux) de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde s-a dat ultima soluţie, definitivă şi irevocabilă. Din păcate, suntem în România anului 2010 şi ne mai aflăm la Porţile Orientului, nu ale Uniunii Europene.

Deznădejdea ca un brand

E trist că am început să ne simţim străini în propria ţară. Foarte trist. Zi de zi, când vedem cum o clică de nenorociţi se joacă cu viitorul nostru, simţim că nu mai avem ce face. Care este soluţia? Ce să facem? Ce mama dracului, nu există decât "Hai să emigrăm"? Ne simţim depaşiţi de popularitatea factorului eşec în rândul poporului român. De câtva timp, încercăm să formăm un grup de iniţiativă, prin care să luăm atitudine în faţa acestor abuzuri (societatea civilă este des invocată de politicieni, când le convine lor!), dar ne lovim de prostia şi nepasarea oamenilor. Măi fraţilor, ce facem? Ne pornim pe câmpii? Plecăm din ţara asta lovită de ciumă roşie (mă rog albastra, portocalie, verde, ce culoare vreţi - tot roşu comunist a rămas la bază)? Ne este jenă să mai credem că suntem români. Sincer.

versiunea pentru tiparire
trimite prin e-mail

inapoi sus

        • Primarul este ţinut ilegal în arest

       • neavând cum să justifice arestarea, Camelia Sutiman şi Claudia Roşu - procuroarele DNA au comis infracţiunile fals intelectualşi uz de fals • transcrierea dialogului dintre denunţătorşi primarul Mircia Gutău a fost falsificată • dacă nu observa avocatul Octavian Fieroiu, prima transcriere după înregistrarea video, ar fi fost sustrasă de la dosar, pregătindu-se înlocuirea ei cu un fals revoltător • pe această cale, sesizăm Parchetul Generalasupra infracţiunilor comise de procuroarele de dosar• „Nimeni nu este mai presus de lege” , într-o ţară normală…• dar cum de mult România nu mai este o ţară normală, Legea este încălcată de cei puşi să vegheze la respectarea ei • într-o societate dominată de politic şi de interesele de grup, lupii sunt puşi paznici la oi! • opriţi nedreptatea din cauza „Gutău-Dicu”

Încă de la declanşareascandalului „mitei” de la Primăria Râmnicului, ne-am dat seama că împotriva primarului Mircia Gutău s-a pus la cale o mârşăvie, la comandă politică şi pentru satisfacerea nevoilor materiale ale unorgrupuri de interese economice, locale şi naţionale,. Mai înainte de punerea în practică a infamei mascarade de către DNA, prin oraş, se zvonea că şi-ar fi manifestatdorinţa de a intra activ pe piaţa Râmnicului, renumitulDorin Cocoş – soţul Elenei Udrea – pupila sexy şi uşor-analfabetă a preşedintelui Băsescu (piaţa construcţiilor) şi multi-miliardarul Silviu Prigoană (salubritate). Primarul Mircia Gutău a refuzat înţelegerile cu ei din spatele cortinei şi aoferit condiţii egale de concurenţă tuturor firmelor locale (CONEXVIL, PROTECHIM, URBAN, etc.) sau bucureştene. Mai apoi, acestor zvonuri li s-au adăugat şi ameninţărilecu închisoarea ale liberalului mincinos Emilian Frâncu- omul pentru care căciula politicului şi a şefiei de partideste la fel de mare precum cupola circului Bernea, renumit în amintirile râmnicenilor vechi, prin soarta soţiei sale Lyly, moartă într-un stupid accident la trapez. Ce este adevăr şi ce este fabulaţie din zvonuri? - rămâne să mai investigăm…

Falsul şi uzul de fals

În Codul Penal, la articolul 289, Legiuitorul a definit falsul intelectual ca fiind „falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiunilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului (…)”. În pagină, aveţi în faţă două note cu acelaşi conţinut ce conţin transcrierea dialogului ambiental, purtat la data de 6.07 de denunţătorul Popescu Constantin (notat - P.C.)cu primarul Gutău Mircia (notat - G.M.), în biroul acestuia din sediul Primăriei Rm Vâlcea. La data de 6.07.2006, procuroarele DNA au prezentatîn dosarul nr. 126/ P / 2006nota pe care noi am denumit-o „TRANSCRIERE ORIGINALĂ”. Ea s-a aflat la dosarul cauzeila Tribunalul Municipiului Bucureşti, care, prin judecătoarea Lucia Rog a stabilit, în baza acestei transcrieri şi a lipsei celorlalte probe doveditoare a infracţiunii, că „se constată lipsa totală a indiciilor privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală de către inculpatul Mircia Gutău”. A urmat respingerea propunerii de arestare a acestuia şi recursul DNA la Curtea de Apel. Speriate de întorsătura lucrurilor, doamnele procuror au izbutit să influenţeze şi să împartă bucuria reuşitei, cu treijudecătoare influenţabile de la Curte, care au dispus rearestarea. Odată dosarul sosit la Rm. Vâlcea, s-a putut constata că alături de vechea transcriere (TRANSCRIEREA ORIGINALĂ) a mai apărut o transcriere, cu trimiteri la subsolul notei. In pagina document de probă judiciară – în pionierat pentru Justiţia română – procuroarele dau indicaţii privind interpretarea negaţiei „NU”, pronunţată de primarul Gutău, la gestul mituirii ce se întreprindea de denunţător, într-un mod favorabil abuzului comis de ele prin arestarea unui om public, lider de partid, nevinovat. Am botezat această notă cu „TRANSCRIERE FALSIFICATĂ” (FALSUL DNA). În logica faptelor care aveau să se întâmple, devine evident că se avea în vedere sustragerea „TRANSCRIERII ORIGINALE”, rămânând doar FALSUL DNA.

PROBA FALSULUI

Ştim bine că scursorile Râmnicului şi în special pseudo-jurnaliştiiconturaţi într-un grup „anti-Adevăr”, „anti-Democraţie”, „anti-Justiţiar” şi „anti-Gutău”, vor zâmbi, citind informaţiile de mai sus. Toţi cei carenu ne-au crezut până acum sau afirmă că suntem partizani ai cauzei „Gutău - Dicu”, se înşeală. Suntem căutători ai probelor care stau şi vor sta în apărarea Dreptăţii, Adevărului, Justiţiei şi apoi a celor doi demnitari vâlceni acuzaţi fără probe, pe simple presupuneri. Priviţi cele două note de transcriere şi veţi remarca nişte adnotări ale noastre, prin semnele de punctuaţie ce însoţesc încercuirea a două pasajedin documentele aflate la dosar. Acolo se află falsul intelectual şi uzul de fals pe care-l sesizăm celor care încă mai respectă Codul Penal şi art.16 din Constituţia României.

În „TRANSCRIEREA ORIGINALĂ”, dialogula fost consemnat astfel:

« G.M. – Da?Te ia cu…(neinteligibil)…şi pune acolo!

P.C.– Aşa! Vedeţi că…ăă…am, exact cum m-am înţeles cu el… patruzeci… douăzeci de mii am dat acuma…

G.M. – Nu! (cu semnul exclamării – n.r.)

P.C. – Şi după ia când iese certificatu’, restul.Da?

G.M. - …….. »

NOTĂ: În dialog, se resimte cum denunţătorul „recită” textul interesului urmărit şi prestabilit, în contrast cu normalitatea răspunsului unui om care nu ştie de nici o înţelegere, dar nici de cursa ce i se întinsese!

În „TRANSCRIEREA FALSIFICATĂ” (aceea confirmată de judecătorii de la Vâlcea) , dialogul a fost consemnat astfel:

« G.M.: Da? Te ocupi de el şi …(neinteligibil)

P.C.: Aşa! Vedeţi că…ăă…am, exact cum m-am înţeles cu el, patruzeci…

G.M.: Nu. (cu punct – n.r.)

P.C.: Douăzeci de mii i-am dat acum şi după aia iese certificatu’, restu’, da?

G.M.: ….... »

FALSULSTRIGĂTOR LA CER

1 – În „original”, primarul Gutău spune: „Da? Te ia cu … (neinteligibil)… şi pune acolo!”

În „fals”, procuroarele au consemnat: „Da? Te ocupi de el şi …(neinteligibil)”

2 – În „original”, denunţătorul Popescu Constantin spune: „Aşa! Vedeţi că…ăă…am, exact cum m-am înţeles cu el… patruzeci… douăzeci de mii am dat acuma…”

În „fals” procuroarele au consemnat:„Aşa! Vedeţi că…ăă…am, exact cum m-am înţeles cu el, patruzeci…” (A DISPĂRUT RESTUL FRAZEI – n.r.)

Apoi se continuă:

G.M.: Nu. („cu punct” – semn al presupusei lipse a vehemenţei, în accepţiunea procuroarelor infractoare – n.r.)

P.C.: Douăzeci de mii i-am dat acum şi după aia iese certificatu’, restu’, da?

Chiar şi ulceroşii jurnalişti în frunte cu bolnavul de pancreatită şi de ficat (căruia nu i-a uitat doctorul Ploscarul pensa în el) vor fi siliţi să recunoască falsitatea probei prezente la dosar. Dar să-i lăsăm acum pe neprietenii adevărului şi profesiei… Va veni şi vremea detractorilor ce se ascund în spatele denunţătorului Constantin Popescu –„Crinu”….

Îndemn la înfăptuirea justiţiei

Dovada publicată mai sus, nu poate fi contestată. Alături de mai multe falsuri aflate la dosar, hotărârea arestării şi, apoi, rearestării primarului Mircia Gutău – infracţiuni comise de judecători ai Curţii de Apel (Bucureşti şi Piteşti), se bazează pe proasta croire a rechizitoriului de către două individe nepregătite profesional ce-şi spun procuror. Dacă mai era nevoie, s-a înţeles, odată în plus, că DNA este un instrument politic pentru eliminarea celor incomozi. Primarul Mircia Gutău, pe lângă nespălaţii moral din politicul local, a deranjat şi mărimile PD, în frunte cu „piticul Boc”. Prin charismă, activitate politică şi în administraţia publică de stat. Preşedintele Emil Boc s-a dezis de situaţie şi şi-a lăsat tovarăşul politic pe mâna unor procurori abuzivi şi a unor judecători influenţabili, şantajabili, de la Curţile României. Cel puţin în judeţul Vâlcea, electoratul a înţeles ce-i în bătătura PD şi lipsa de apreciere şi de respect a conducerii centrale a PD pentru oamenii care le-au adus voturile guvernării în Alianţă şi l-au propulsat pe Traian Băsescuîn înalta demnitate naţională. Un sondaj de opinie va arăta că PD-ul este pe tobogan, în sufragiile electoratului vâlcean. Se mai poate stopa declinul, numai dacă se va înfăptui, cu ADEVĂRAT, justiţie în Cauza Gutău - Dicu. Vinovaţii să plătească, indiferent că sunt procurori, judecători sau înalţi funcţionari publici!

N.B. – În timpul desfăşurării procesului de la Curtea de Apel – Piteşti, am primit – din surse bine ancorate în ierarhia socio-politică a ţării – mesajul că sentinţa se va pronunţa la ora 17 (procesul a început la ora 12,10 şi s-a terminat la ora 14,25) şi că soluţia în cazul primarului Gutău va fi… „vinovat” (adică, emiterea unui nou mandat de arestare). Am comunicat, imediat, avocatului Octavian Fieroiu conţinutul mesajului şi am trimis SMS-uri colegilor de redacţie aflaţi în sala de judecată. Atunci, nimeni nu a crezut. Nici măcar eu! Şi totuşi, cineva s-a ante-pronunţat înaintea terminării procesului. Informaţia a venit din zona DNA, din anturajul şefului instituţiei – Daniel Morar. Grav, foarte grav! Încet, încet, prin procurorii DNA şi cu sprijinul judecătorilor lipsiţi de profesionalism şi de personalitate, se instaurează dictatura prezidenţială. Devine tot mai actual sloganul „Ultimul care pleacă din România, să stingă lumina”.(va urma)

versiunea pentru tiparire
trimite prin e-mail

inapoi sus

       Precizare:

     În premieră, publicăm în paginile bisăptămânalului VOCEA VÂLCIIautodenunţul lui Crinu Popescu împotriva primarului Mircea Gutău şi a vicelui Nicolae Dicu. Menţionăm că gravele greşelile gramaticale care apar în textul autodenuţului, aparţin, în totalitate, autorului şi nu se datorează, în niciun caz, vreunei greşeli de tipar.

      Autodenunţ

Subsemnatul Popescu Constantin fiul lui Nicolae şi Maria născut la data de 26.10.1962 în comuna Cernişoara, judeţul Vâlcea domiciliat în Rm. Vâlcea, Strada General Magheru, bl. P1, scara B, ap. 11, formulez prezentul autodenunţ.

Sunt administratorul al SC Rovimet SA Rm. Vâlcea având ca principal activitate de construcţii civile, comerţ cu materiale construcţii etc. În cursul anului 2005 am aflat că în centrul oraşului Rm. Vâlcea este de vânzare un teren în suprafaţă de 280 mp. După mai multe discuţii cu proprietarul terenului pe nume Ionescu şi am convenisem să efectuăm această tranzacţie dar alături de preţul stabilit am solicitat vânzătorului să obţină de la primăria Rm. Vâlcea un certificat de urbanism pentru a putea afla dintr-un act oficial dacă pe acest teren se poate construi. După aproximativ două săptămâni respectiv sfârşitul lunii octombrie 2005 acesta a obţinut certificatul de urbanism din care se atestă faptul că pe acel teren se poate construi.

După ce am cumpărat terenul, m-am prezentat la Primăria Rm. Vâlcea unde am depus o cerere pentru eliberarea unui certificat de urbanism pentru acelaşi teren dar cu specificaţia noului proprietar respectiv SC Rovimet SA. După alte câteva zile mi-a fost eliberat noul certificat de urbanism semnat deasemenea de primarul Gutău dar de această dată se menţiona că pe acest teren nu se poate construi decât în limite minime adică un regim de înălţime P+1 şi un P.O.T de 30% vădit diferit faţă de certificatul eliberat fostului proprietar.

În această situaţie l-am trimis pe numitul Toma Florin director la SC Rovimet SA să poarte o discuţie cu primarul Gutău Mircea şi pentru a-l întreba care este explicaţia pentru diferenţa dintre cele două certificate de urbanism. Răspunsul dat de primar a fost acela că datorită faptului că terenul se află în centrul oraşului nu va putea aproba niciodată construcţia pe acest teren. Având în vedere că pe primar îl cunoşteam din alte împrejurări m-am deplasat personal la acesta iar în cursul discuţiei în care i-am solicitat eliberarea unui certificat conform cu primul, iar acesta mi-a dat de înţeles că va elibera un certificat dacă, la rândul meu, îi voi da o sumă de bani, pe care însă nu a precizat-o, valoarea rămânând la aprecierea mea. La această discuţie nu a mai fost de faţă alte persoane, dar despre această discuţie am relatat această discuţie lui Toma Florin şi lui Preda Florin (jurist la firma Rovimet) cu care m-am şi consultat asupra cuantumului sumei ce urma să-i dau primarului în scopul arătat.

După ce am hotărât că îi pot da 5.000 Euro în cursul lunii aprilie 2006, l-am contactat telefonic pe primarul Gutău şi am stabilit să ne revedem la biroul său fapt care sa şi realizat tot în cursul zilei respective în jurul orei 17.30. După ce i-am arătat plicul cu suma de 5.000 Euro acesta dându-mi de înţeles că solicitarea mea va fi rezolvată mi-a zis să dau suma de bani viceprimarului Dicu Nicolae zis Bebe care mă şi aştepta în biroul său şi care la rândul său ştia perfect despre înţelegerea mea cu primarul descrisă mai sus.

Viceprimarul Dicu Nicolae a primit plicul cu 5.000 Euro şi mi-a spus că de atunci încolo toate discuţiile legate de certificatul de urbanism le voi avea cu el. fac precizarea că şi pe viceprimar îl cunoşteam anterior şi îi ştiam numărul de telefon mobil.

Tot în această discuţie viceprimarul mi-a mai spus să ai aştept un timp neprecizat motivând că pentru eliberarea unui certificat din care să rezulte că pe teren se poate construi într-un alt regim urmează să se modifice P.U.Z (planul urbanistic de zonă), lucru cu care am fost de acord. Între timp prin alte demersuri a obţinut o copie a P.U.Z – ului constatând că de fapt primul certificat eliberat fostului proprietar corespundea întocmai cu P.U.Z – ul existent situaţie ce ma determinat să cred că suma pe care i-am dat-o viceprimarului este insuficientă.

În această situaţie împreună cu Toma Florin şi Preda Florin n-eam deplasat în biroul lui Gutău Mircea căruia i-am prezentat această situaţie şi bineînţeles nemulţumirea mea. Numitul Gutău Mircea s-a supărat la rândul său şi ne-a spus să formulăm o nouă cerere pentru eliberarea unui alt certificat de urbanism.

Revin asupra celor arătate şi mai fac precizarea că până la data când am în posesia copiei de pe P.U.Z am mai avut o discuţie cu viceprimarul Dicu Nicolae în care întrebând-ul dacă suma de bani este suficientă, acesta mi-a răspuns că trebuie înmulţită cu zece (10), adică trebuie să-i dau suma de 50.000 Euro, eu nedându-i un răspuns ferm.

După discuţia cu primarul am formulat o nouă cerere şi am şi achitat o taxă de urgenţă pentru eliberarea certificatului. Acesta mi-a fost eliberat azi 28.06.2006 şi conţine un regim de construcţie mult mai sever decât primul eliberat firmei mele. Fac menţiunea că în ziua anterioară adică 27.06.2006 m-am deplasat la biroul viceprimarului iar în discuţia avută cu acesta mi-a relatat că îmi va fi eliberat certificatul semnat de primar care deasemenea nu va fi în concordanţă cu P.U.Z – ul, fapt ce s-a dovedit a fi real, aşa cum am relatat mai sus şi eu i-am solicitat atunci restituirea sumei de bani, stabilind să ne contactăm ulterior telefonic. În prezent nu am realizat acest contact telefonic în urma căruia trebuie să stabilim modalitatea de restituire a celor 5.000 Euro şi m-am prezentat la sediul D.N.A pentru a formula acest autodenunţ.

Declar că voi pune la dispoziţie organelor de urmărire penală numerele de telefon ale celor doi respectiv Gutău M. şi Dicu N. precumşi orice alte înscrisuri şi alte asemenea îmi vor fi solicitate. Posed următorul număr de telefon mobil: 0722131323.

Acesta este denunţul pe care îl daususţin şi semnez personal azi 28.06.2006.

       DECLARAŢIE

       03.07.2006

Subsemnatul POPESCU CONSTANTIN, fiul lui Nicolae şi Maria, născut la data de 26.10.1962 în comuna Armăşeşti, judeţul Vâlcea, domiciliat în Râmnicu-Vâlcea, str. G-ral Magheru, bl. Pl, sc. B, ap. 11, judeţul Vâlcea, posesor al B.I. seria GX, nr. 622544, CNP 1621026382748, declar următoarele:

Îmi menţin în totalitate denunţul formulat la 28.06.2006.

Sunt acţionar majoritar şi administrator al S.C. ROVIMET S.A. Râmnicu-Vâlcea din anul 1996, societatea având ca principal obiect de activitate construcţii civile şi industriale, comerţ cu materiale de construcţii şi confecţii textile, imobiliare.

În cursul anului 2005, am aflat că în centrul municipiului Râmnicu-Vâlcea este de vânzare un teren în suprafaţă de 280 mp, astfel că am luat legătura cu proprietarul terenului, pe nume IONESCU, convenind efectuarea tranzacţiei. Preţul stabilit de comun acord a fost de 5,5 mild. ROL. Înainte de efectuarea tranzacţiei am solicitat vânzătorului să obţină de la Primăria Râmnicu-Vâlcea un certificat de urbanism care să ateste faptul că pe acel teren se poate construi, precum şi regimul de înălţime şi procentul de ocupare al terenului.

După aproximativ 2 săptămâni, respectiv sfârşitul lunii octombrie 2005, vânzătorul a obţinut certificatul de urbanism prin care se atesta faptul că pe acel teren se poate construi în regim de înălţime P+4, P.O.T. 80%.

După ce am cumpărat terenul, m-am deplasat la Primăria Râmnicu-Vâlcea unde am depus o cerere pentru eliberarea unui certificat de urbanism pentru Construcţie pentru acelaşi teren, cu specificarea numelui noului proprietar, respectiv S.C. ROVIMET S.A. După câteva zile a fost eliberat un certificat de urbanism semnat de primarul MIRCIA GUTĂU, în cuprinsul acestui act menţionându-se că pe acest teren nu se poate construi decât în regim de înălţime P+l şi un P.O.T. de 50%, aşadar diferit de certificatul eliberat fostului proprietar.

În această situaţie, l-am trimis pe numitul TOMA FLORIN, director la S.C. ROVIMET S.A., să poarte o discuţie cu primarul MIRCIA GUTĂU şi să-1 întrebe care este explicaţia pentru diferenţa dintre cele două certificate de urbanism. Răspunsul dat de primar a fost acela că din cauza faptului că terenul se afla în centrul oraşului nu va aproba efectuarea de construcţii pe acel teren.

Menţionez că domnul TOMA FLORIN mi-a spus că dacă doresc mai multe lămuriri să merg să discut personal cu primarul; nu ştiu dacă aceasta a fost exprimarea părerii personale a domnului TOMA sau dacă mi-a transmis o solicitare a domnului MIRCIA GUTAU, însă înclin spre această a două variantă deoarece au mai existat situaţii în care primarul mi-a transmis că doreşte să discutăm personal, cunoscându-1 anterior din alte împrejurări.

Astfel, la câteva zile după eliberarea certificatului de urbanism, m-am deplasat personal la Primăria din Râmnicu-Vâlcea pentru a discuta cu MIRCIA GUTĂU. Pe parcursul discuţiei purtate, la solicitarea mea de a mi se elibera un certificat de urbanism conform cu primul, acesta, fără a-mi da explicaţii concrete, a evidenţiat faptul că acest teren se află în centrul oraşului şi că este dificil să semneze o autorizaţie de construcţie în regimul pe care îl solicitam. Cu această ocazie, MIRCIA GUTĂU prin reliefarea dificultăţilor în emiterea certificatului de urbanism şi autorizaţiei de construcţie mi-a dat de înţeles că va răspunde solicitării mele dacă sunt dispus să îi dau o sumă de bani, iar la întrebarea mea „trebuie să dau ceva cât?", acesta mi-a spus că lasă cuantumul sumei la aprecierea mea. Evident că la această discuţie nu au participat alte persoane, însă imediat după aceasta am relatat conţinutul directorului TOMA FLORIN şi juristului PREDA FLORIN, cu care m-am şi consultat asupra cuantumului sumei pe care urma să o remit primarului.

După ce am stabilit că îi pot da pentru început 5.000 euro, în cursul lunii aprilie 2006, l-am contactat telefonic pe primarul MIRCIA GUTĂU pe telefonul mobil cu nr. 0721.255.677, stabilind cu acesta să ne vedem la biroul său, fapt care s-a şi realizat în cursul aceleiaşi zile, în jurul orei 17:00. Găsindu-l pe acesta singur în biroul său i-am spus că i-am adus suma de 5.000 euro arătându-i şi plicul cu bani, iar primarul mi-a spus să dau suma respectivă vice-primarului DICU NICOLAE, care mă aştepta în biroul său. Domnul GUTĂU mi-a spus că vice-primarul ştia despre problema mea şi că aceasta va fi rezolvată.

Am mers în biroul vice-primarului DICU NICOLAE, găsindu-1 pe acesta singur, în jurul orei 17:30. I-am spus acestuia că am discutat cu primarul şi că acesta m-a îndrumat către el, cu menţiunea că fusese informat despre problema mea. Atunci am scos din buzunar plicul cu bani şi i-am spus vice-primarului că am adus o sumă de bani, iar acesta fără a atinge plicul, pe care l-am lăsat pe birou, m-a întrebat câţi bani sunt şi la răspunsul meu că sunt 5.000 euro a avut o reacţie de oarecare nemulţumire, spunându-mi că aceştia sunt numai banii pentru consilierii PD. În aceeaşi discuţie, vice-primarul DICU NICOLAE mi-a spus că trebuie să mai aştept un timp, întrucât, pentru eliberarea unui certificat din care să rezulte că pe acel teren se poate construi într-un alt regim, urmează sa se modifice planul de urbanism rural (PUZ), această atribuţie fiind în competenţa Consiliului Local.

Menţionez că am mai avut ulterior, dar nu pot preciza când, o discuţie cu vice-primarul DICU NICOLAE, prilej cu care eu l-am întrebat dacă suma pe care i-o dădusem deja este suficientă, acesta răspunzându-mi că trebuie înmulţită cu 10. Înţelegând că este vorba de suma de 50.000 euro, nu i-am dat un răspuns ferm, rămânând să mai discutăm ulterior.

Între timp, am obţinut o copie a planului de urbanism zonal existent, constatând că primul certificat de urbanism eliberat fostului proprietar corespundea cu uzul existent. În această situaţie, împreună cu TOMA FLORIN şi PREDA FLORIN ne-am deplasat la biroul primarului MIRCIA GUTĂU, fără o contactare telefonică prealabilă, relatându-i acestuia situaţia constatată şi nemulţumirea mea vis-a-vis de aceasta. În această situaţie, MIRCIA GUTĂU, vizibil deranjat, ne-a spus să formulăm o nouă cerere pentru eliberarea unui nou certificat de urbanism, acesta fiindu-mi eliberat la 28.06.2006, conţinând un regim de construcţie mult mai sever decât primul, stabilindu-se măsuri restrictive pe care le-am considerat abuzive.

Menţionez că la 27.06.2006 m-am deplasat la biroul vice-primarului DICU NICOLAE, care mi-a spus că-mi va fi eliberat certificatul de urbanism care nu va fi în concordanţă cu planul de urbanism zonal, fapt ce s-a dovedit a fi real. În această discuţie i-am solicitat restituirea sumei de bani, întrucât problema nu fusese rezolvată în modul dorit de mine şi am stabilit să ne contactăm ulterior telefonic, acesta având numărul de telefon mobil 0744.509.141.

Menţionez că, în ziua de vineri, 30.06.2006 m-am deplasat din nou la biroul vice-primarului pentru a-mi cere scuze referitor la solicitarea de a mi se restitui banii. Cu acest prilej, întrucât S.C. ROVIMET S.A. avea în coproprietate şi un alt teren în suprafaţă totală de 420 mp, situat în strada Gabriel Stoianovici, municipiul Râmnicu-Vâlcea, pe care eram interesat să construiesc i-am propus lui DICU NICOLAE ca în situaţia în care va fi posibilă eliberarea unui certificat de urbanism pe acest teren într-un timp scurt suma de 50.000 euro, solicitată iniţial pentru primul teren să îi fie dată cu titlu de mită vice-primarului şi primarului pentru facilitarea obţinerii certificatului de urbanism pentru acest al doilea teren, propunere cu care DICU NICOLAE a fost de acord.

Menţionez încă o dată că, la toate discuţiile referitoare la remiterea sumelor de bani nu au mai fost prezente alte persoane.

Atât declar, susţin şi semnez.

POPESCU CONSTANTIN

versiunea pentru tiparire
trimite prin e-mail

inapoi sus

     La ora când citiţi ziarul nostru, în aula Tribunalului Vâlcea, din municipiul Rm. Vâlcea, se desfăşoară procesul inculpaţilor Mircia Gutău şi Nicolae Dicu. Procesul are drept obiect revocarea sau menţinerea măsurii arestării preventive a celor doi conducători ai administraţiei publice locale. Un complet de judecată, apreciat drept integru şi foarte serios, va analiza probele depuse de procurorii bucureşteni şi va audia martorii propuşi prin rechizitoriu. Aşa cum ne-am obişnuit cititorii, publicăm - în premieră de presă – toate piesele aflate în dosar, începând cu denunţul delatorului Constantin Popescu zis „Crinu” şi sfârşind cu cel mai subiectiv, diletant şi neprofesionist rechizitoriu. Citindu-l cu atenţie, veţi putea înţelege subiectivismul şi transformarea tuturor halucinaţiilor denunţătorului în probe anti – Gutău, fără a se mai găsi şi alte indicii de susţinere. Spre exemplu, în denunţul prezentat aici veţi găsi tot felul aberaţii, reţinute de investigatoarele DNA în acuzare: „Găsindu-l pe inculpatul Gutău Mircea singur i-a comunicat că i-a adus suma de 5.000 de euro, iar acesta l-a îndrumat să remită suma respectivă viceprimarului Dicu Nicolae”. Acest lucru nu rezultă decât din spusele provocatorului denunţător. Cum se poate baza un procuror, în exclusivitate, doar pe ce spune un denunţător interesant? Dacă ce spune unul, cu atât mai mult cu cât acela este denunţător, se mai coroborează cu ceva, ca să devină probă. Din ce rezultă aducerea şi predarea celor 5.000 de euro, decât şi spusele lui „Crinu”? Un alt panseu al doamnelor procuror, invocat fără temei drept probă: „Ulterior, în cadrul unei discuţii purtate de denunţător cu Dicu Nicolae, acesta a menţionat că suma remisă iniţial, respectiv 5.000 de euro, trebuie înmulţită cu 10, Popescu Constantin înţelegând, astfel, că suma …”. De unde rezultă, iar, chestia asta? Doar din ce a spus denunţătorul! Alt exemplu: „Cu ocazia întrevederii din 27.06.2006, denunţătorul considerând, o dată mai mult, că au fost stabilite în mod abuziv şi cu rea-credinţă condiţii restrictive de construire, i-a solicitat inculpatului Dicu Nicolae restituirea sumei de 5.000 de euro…”. Nici lucrul acesta nu este adevărat. Condiţiile sunt identice în toate certificatele. De acum se ştie că patronul de la Rovimet a făcut denunţul la DNA, la data de 28.06.2006. Onor doamnelor procuror DNA, fac următoarea precizare în rechizitoriu: „La data de 30.06.2006 (după două zile de la denunţ - n.r.), denunţătorul s-a deplasat din nou în biroul inculpatului Dicu Nicolae, pentru a-şi cere scuze referitor la solicitarea de restituire a sumei remise. Cu acest prilej (…) acesta i-a propus inculpatului Dicu Nicolae, că în situaţia în care va fi posibilă emiterea unui certificat de urbanism pentru acest teren (în Gabriel Stoianovici – n.r.), într-un timp scurt suma de 5.000 de euro solicitată, iniţial, pentru primul teren (în strada Cerna - n.r), să le fie dată cu titlul de mită celor doi inculpaţi, în scopul facilitării obţinerii certificatului de urbanism (…). Inculpatul Dicu Nicolae a fost de acord cu propunerea denunţătorului”. Contestaţi, vă rugăm, că totul este spus NUMAI de denunţător şi nu există nicio altă probă a celor afirmate. Dar, nimic nu se spune despre primarul Gutău. Popescu a vorbit (dacă a vorbit!) numai cu Dicu. Şi dacă ar fi aşa, cu Gutău a vorbit măcar un cuvânt în 30 iunie sau după 30 iunie ca în locul autorizaţiei din strada Cerna,să-i dea alta în strada Gabriel Stoianovici?

     Suita pseudo-probelor împotriva primarului, continuă în întregul rechizitoriu. Deliberat, anchetatoarele folosesc cuvinte sau expresii dubitative, fără acoperire. Iată: „Cu acest prilej, Popescu Constantin a negociat cuantumul sumei ce trebuia remisă celor doi inculpaţi, stabilind suma totală de 40 mii de euro (…)”. S-a negociat cu Gutău? Există probe în afara declaraţiei lui „Crinu” Popescu că această discuţie a avut loc? Se spune în rechizitoriu cum l-ar fi informat Dicu pe Gutău despre înţelegerea cu denunţătorul? NIMIC. Făcături dintr-un scenariu prost conceput de nişte răuvoitoare, dornice de afirmare profesională. Analiza lipsei de profesionalism a procuroarelor şi reaua-credinţă faţă de cei anchetaţi merge până la stabilirea încadrării juridice. Dacă odată, cineva a cerut şi dacă a şi dat, eventual, cum este cazul în dosar – 5 mii de euro este faptă, iar dacă s-au pretins, pe urmă, încă 50 de mii de euro, este altă faptă. Atunci, dacă nu este vorba de două sau mai multe fapte, unitate legală de infracţiune. Atunci când s-au dat cei 5 mii de euro, infracţiunea s-a consumat. În consecinţă, Constantin Popescu trebuie trimis în judecată. Dar, naivele (?) procuroare, o ameţesc cu încadrarea faptelor lui Dicu şi aiurelilor despre Gutău, tocmai pentru a-l salva pe denunţătorul Popescu de pedeapsa binecuvenită. Jalnică înscenare.

        Rechizitoriu

27 iulie 2006

CAMELIASUTIMAN - procuror şef secţie adjunct şi CLAUDIA ROŞU-procuror, din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de combatere a corupţiei;

Examinând actele de urmărire penală efectuate în dosarul cu numărul de mai sus, privind pe inculpaţii

GUTĂU MIRCIA - fiul lui Gheorghe şi Margareta, născut la 7.04.1957 în com. Satu Mare, jud. Suceava, domiciliat în mun. Râmnicu Vâlcea, str. Cpt. D. Mărăşeanu, nr. 3, jud. Vâlcea,

cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 254 al. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi

DICU NICOLAE - fiul lui Nicolae şi Elena, născut la 12.01.1953 în com. Stoeneşti, jud. Vâlcea, domiciliat în mun. Râmnicu Vîlcea, str. Ştirbei Vodă, nr. 3, bl. P2, sc. B, ap. 18,jud. Vâlcea,

cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de luare de mită, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 254 al. 1 C.p. şi la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

EXPUNEM URMĂTOARELE:

În fapt:

În perioada aprilie-iulie 2006, inculpatul GUTĂU MIRCIA, având calitatea de primar al municipiului Râmnicu-Vâlcea, a pretins de la denunţătorul POPESCU CONSTANTIN, acţionar majoritar la S.C. ROVIMET S.A., suma totală de 50.000 euro, atât în mod direct, cât şi prin intermediul inculpatului DICU NICOLAE, viceprimar al municipiului Râmnicu-Vâlcea, acesta din urmă primind efectiv de la denunţător suma de 25.000 euro, pentru a-1 ajuta să obţină un certificat de urbanism vizând un teren situat în municipiul Râmnicu-Vâlcea, proprietatea S.C. ROVIMET S.A.; în baza unei înţelegeri anterioare dintre cei doi inculpaţi, o parte din suma primită de la POPESCU CONSTANTIN urma a-i fi remisă, prin intermediul lui DICU NICOLAE, primarului GUTĂU MIRCIA, întrucât, în această calitate, acesta din urmă avea, printre atribuţiile de serviciu, şi emiterea unor acte de natura celui solicitat de către denunţător.

Prin denunţul formulat la data de 28.06.2006 (f. 27-29), numitul POPESCU CONSTANTIN a solicitat efectuarea de cercetări faţă de GUTĂU MIRCIA şi DICU NICOLAE, primarul şi, respectiv viceprimarul municipiului Râmnicu-Vâlcea.

Din declaraţiile date organelor de urmărire penală de către denunţătorul POPESCU CONSTANTIN (f. 30-34), precum şi din documentaţia obţinută de la Primăria Râmnicu-Vâlcea au rezultat următoarele aspecte:

La data de 2.12.2005, S.C. ROVIMET S.A., societate la care denunţătorul este acţionar majoritar, a cumpărat de la IONESCU RADU un teren în suprafaţă de 280 mp, situat în mun. Râmnicu-Vâlcea, str. Cerna, nr. 1, jud. Vâlcea. Anterior efectuării tranzacţiei, cumpărătorul a solicitat vânzătorului obţinerea unui certificat de urbanism în care să se menţioneze posibilitatea edificării de construcţii pe terenul respectiv, scopul achiziţionării fiind acela al construirii unei clădiri pe mai multe nivele, cu destinaţia birouri.

În consecinţă, IONESCU RADU, prin mandatar IONESCU ELENA, a obţinut de la Primăria Râmnicu-Vâlcea certificatul de urbanism nr. 1731/29344/26.09.2005 (f. 167-175), în care, la rubrica „regimul tehnic" a fost menţionat procentul de ocupare al terenului (P.O.T.) de 80%, „coeficientul de utilizare” al terenului (c.u.t.) de 0,93, regimul maxim de înălţime de 4 nivele, respectiv P+3E, precum şi aliniamentul eventualelor clădiri propuse, care urma a fi cel existent.

După cumpărarea terenului menţionat, S.C. ROVIMET S.A. a solicitat Primăriei Râmnicu-Vâlcea un nou certificat de urbanism, în vederea obţinerii unei autorizaţii de construcţie. Prin certificatul de urbanism nr. 2274/40725/23.12.2005 (f. 176-181) s-a stabilit următorul regim tehnic: P.O.T. 80%, c.u.t. 0,93, înălţimea maximă conform art. 31 al. l din H.G. nr. 525/1996, respectiv maxim două nivele peste înălţimea celei mai înalte clădiri învecinate, precum şi aliniamentul clădirii propuse, prin raportare la o construcţie existentă, aparţinând S.C. BOROMIR S.A.

La scurt timp după emiterea acestui prim certificat de urbanism, denunţătorul - la indicaţiile martorului TOMA FLORIN (f. 40-41), care avusese o discuţie cu inculpatul GUTĂU MIRCIA, în care acesta arătase că nu va fi de acord cu efectuarea unei construcţii în condiţiile solicitate de S.C. ROVIMET S.A. - s-a deplasat personal la sediul Primăriei Râmnicu-Vâlcea, unde, la solicitarea sa de a i se elibera un certificat de urbanism (conform celui emis pe numele lui IONESCU RADU, GUTĂU MIRCIA a evidenţiat faptul că terenul se află în centrul oraşului şi că este dificil ca anterior să semneze o autorizaţie de construcţie în regimul solicitat. Denunţătorul POPESCU CONSTANTIN a precizat că inculpatul GUTĂU MIRCIA, în urma reliefării dificultăţilor în emiterea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construcţie, i-a dat de înţeles că va răspunde pozitiv solicitării sale, în schimbul unei sume de bani, al cărei cuantum 1-a lăsat la aprecierea denunţătorului, acesta necomunicându-i un răspuns ferm.

Întrucât aliniamentul şi regimul de înălţime stabilit nu corespundeau necesităţilor S.C. ROVIMET S.A., iar schimbarea acestora presupunea modificarea de către Consiliul Local a planului urbanistic zonal (P.U.Z.) al zonei centrale, la data de 14.02.2006 S.C. ROVIMET S.A. a solicitat, prin cererea înregistrată cu nr. 4954, analizarea şi avizarea documentaţiei privind amplasarea unui obiectiv cu destinaţia de birouri, în regim de înălţime D+P+6E, prin modificarea planului urbanistic zonal pentru zona centrală a oraşului.

Prin adresa nr. 4954/7.03.2006, Primăria Râmnicu-Vâlcea a comunicat solicitantului că documentaţia nu a fost avizată favorabil în şedinţa comisiei tehnice consultative de amenajare a teritoriului şi urbanism, întrucât regimul de înălţime propus era foarte mare, precum şi că modificarea planului de urbanism zonal se poate supune avizării Consiliului Local numai după obţinerea avizului favorabil al comisiei tehnice consultative.

Prin cererea nr. 8174/13.03.2006, S.C. ROVIMET S.A. a solicitat Primăriei Râmnicu-Vâlcea avizarea unui plan urbanistic de detaliu (P.U.D.), în vederea autorizării construirii unui sediu pentru birouri cu regimul de nălţime D+P+4E. Prin raportul întocmit de inginer MIHĂILESCU LILIANA şi aprobat de primarul GUTĂU MIRCIA, s-a propus avizarea planului urbanistic de detaliu „Construcţie pentru birouri S.C. ROVIMET S.A.”, cu un regim maxim de înălţime de D+P+2E şi un P O.T. de maxim 80%.

Prin cererea din 27.03.2006, S.C. ROVIMET S.A. a solicitat retragerea propunerii de avizare a documentaţiei prin modificarea P.U.Z.- ului întrucât respingerea în două rânduri a solicitării conducea la imposibilitatea efectuării ulterioare a uneia noi.

Apreciind că unele dintre condiţiile restrictive impuse pentru efectuarea construcţiei au fost stabilite în mod abuziv, denunţătorul POPESCU CONSTANTIN a luat hotărârea de a remite primarului GUTĂU MIRCIA suma de 5.000 euro, astfel că în cursul lunii aprilie 2006,1-a contactat telefonic, stabilind o întâlnire la sediul Primăriei, în cursul aceleaşi zile. Găsindu-l pe inculpatul GUTĂU MIRCIA, singur în biroul său, i-a comunicat că a adus suma de 5.000 euro, iar acesta l-a îndrumat să remită suma respectivă viceprimarului DICU NICOLAE, care îl aştepta şi fusese informat despre întreaga situaţie.

Deplasându-se la biroul inculpatului DICU NICOLAE, aflat în sediul aceleaşi instituţii, denunţătorul i-a precizat acestuia că avusese o discuţie anterioară cu inculpatul GUTĂU MIRCIA, după care i-a spus că a adus o sumă de bani, lăsând plicul pe birou. Inculpatul DICU NICOLAE l-a întrebat pe denunţător ce sumă se află în plic, iar la răspunsul acestuia că sunt 5.000 euro, şi-a manifestat nemulţumirea, făcând precizarea că acea sumă este suficientă „numai pentru consilierii PD” din cadrul Consiliului Local, fiind necesar ca pentru eliberarea unui certificat de urbanism din care să rezulte că pe acel teren se poate construi în regimul dorit de proprietar, să fie modificat planul de urbanism zonal, această atribuţie fiind în competenţa Consiliului Local. De asemenea, inculpatul DICU NICOLAE l-a informat pe denunţător că modificarea planului de urbanism va dura o perioadă de timp.

Ulterior, în cadrul unei alte discuţii purtate de denunţător cu viceprimarul DICU NICOLAE, acesta a menţionat că suma remisă iniţial, respectiv 5.000 euro, trebuia înmulţită cu 10, POPESCU CONSTANTIN înţelegând astfel că suma totală solicitată de inculpaţii GUTĂU MIRCIA şi DICU NICOLAE este de 50.000. Denunţătorul nu i-a dat viceprimarului un răspuns ferm, însă nu a refuzat solicitarea, urmând să mai discute cu alt prilej.

Între timp, obţinând o copie a planului de urbanism zonal existent şi constatând că certificatul de urbanism eliberat proprietarului anterior al terenului corespundea P.U.Z.-ului existent, iar cel emis pentru S.C. ROVIMET S.A. impunea condiţii restrictive, denunţătorul POPESCU CONSTANTIN, împreună cu martorul TOMA FLORIN şi cu numitul PREDA FLORIN, s-au deplasat la biroul inculpatului GUTĂU MIRCIA, fără o contactare prealabilă, relatându-i acestuia situaţia constatată şi nemulţumirea vizavi de faptul că, în condiţii similare, pentru S.C. ROVIMET S.A. nu fusese emis un certificat care să conţină aceleaşi cerinţe ca şi cel eliberat proprietarului anterior. În această situaţie, inculpatul GUTĂU MIRCIA, în opinia denunţătorului vizibil deranjat, l-a îndrumat să formuleze o nouă cerere pentru emiterea unui certificat de urbanism. Astfel, la data de 13.06.2006, sub nr. 18713, S.C. ROVIMET S.A. a depus la Primăria Râmnicu-Vâlcea o nouă cerere pentru emiterea certificatului de urbanism, în scopul obţinerii autorizaţiei de construire a unui imobil cu regim de înălţime D+P+3E, cererea având menţiunea expresă „conform P.U.Z. actual”.

Denunţătorul POPESCU CONSTANTIN a relatat că în ziua de 07.06.2006 s-a deplasat la biroul viceprimarului DICU NICOLAE, prilej cu care acesta i-a comunicat că certificatul de urbanism ceîi va fi eliberat ca urmare a ultimei cereri formulate nu va fi în concordanţă cu planul urbanistic zonal.

Prin certificatul de urbanism nr. 1349 /18713/ 27.06.2006 (f. 153-56), semnat de primarul GUTĂU MIRCIA şi contrasemnat de secretar MIHĂESCU TOMA, director executiv MIHĂILESCU ELENA şi inspector OPREA PARASCA, au fost stabilite următoarele condiţii privitoare la regimul tehnic al construcţiei ce urma a fi edificată: P.O.T. 80%, conform P.U.G., respectiv 30%, conform P.U.Z., regim de înălţimemaxim P+3E, pe latura vestică aliniamentul cu clădirea S.C. BOROMIR S.A.. (în opinia martorului TOMA FLORIN, nu se putea stabili aliniamentul faţă de această clădire, întrucât are caracter provizoriu).

Cu ocazia întrevederii din data de 27.06.2006, denunţătorul POPESCU CONSTANTIN, considerând, o dată mai mult, că au fost stabilite în mod abuziv şi cu rea-credinţă condiţii restrictive de construire, i-a solicitat inculpatului DICU NICOLAE restituirea sumei de 5.000 euro, stabilind să se contacteze telefonic în acest scop.

La data de 28.06.2006, POPESCU CONSTANTIN s-a prezentat la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unde a formulat denunţul împotriva primarului GUTĂU MIRCIA şi a viceprimarului DICU NICOLAE.

La data de 30.06.2006, denunţătorul s-a deplasat din nou la biroul inculpatului DICU NICOLAE, pentru a-şi cere scuze referitor la solicitarea de restituire a sumei remise. Cu acest prilej, întrucât S.C. ROVIMET S.A. avea în proprietate şi un alt teren, în suprafaţă de 420 mp, situat în municipiul Râmnicu-Vâlcea, str. Gabriel Stoianovici, pe care denunţătorul era interesat să construiască, acesta i-a propus inculpatului DICU NICOLAE ca, în situaţia în care va fi posibilă emiterea unui certificat de urbanism pentru acest teren într-un timp scurt, suma de 50.000 euro, solicitată iniţial pentru primul teren, să le fie dată cu titlu de mită celor doi inculpaţi, în scopul facilitării obţinerii certificatului de urbanism pentru terenul situat în str. Gabriel Stoianovici. Inculpatul DICU NICOLAE a fost de acord cu propunerea denunţătorului.

În baza încheierii nr. 47 din 4.07.2006, pronunţată în dosarul nr. 1194/p/2006 al Tribunalului Vâlcea, prin autorizaţia nr. 11 din 4.07.2006 s-a autorizat interceptarea şi înregistrarea audio-video de convorbiri şi imagini, inclusiv în mediul ambiental, purtate de denunţătorul POPESCU CONSTANTIN cu inculpaţii GUTĂU MIRCIA şi DICU NICOLAE.

La data de 4.06.2006, denunţătorul 1-a vizitat pe inculpatul DICU NICOLAE la biroul acestuia, din nota privind redarea dialogului ambiental purtat între cei doi (f. 103-111) rezultând că POPESCU CONSTANTIN purtase anterior unele discuţii cu DICU NICOLAE referitor la terenul situat în str. Gabriel Stoianovici, viceprimarul confirmându-i că l-a informat şi pe inculpatul GUTĂU MIRCIA despre solicitarea referitoare la acest teren. De asemenea, din această discuţie a mai rezultat că inculpaţii urmau să facă unele demersuri (neprecizate) în vederea stabilirii unui P.O.T. convenabil pentru denunţător, precum şi pentru ca solicitarea să nu mai fie supusă aprobării comisiei arhitecţilor. Cu acest prilej, POPESCU CONSTANTIN a negociat cuantumul sumei ce urma a fi remisă cu titlu de mită celor doi inculpaţi, stabilind suma totală de 40.000 euro (din care 5.000 euro fuseseră deja remişi inculpatului DICU NICOLAE), convenind cu acesta ca în zilele următoare să-i dea 20.000 euro, iar restul până la concurenţa sumei de 40.000 euro, după eliberarea certificatului de urbanism. Înţelegerea a fost confirmată expres de inculpatul DICU NICOLAE, care a reiterat promisiunea că va discuta încă o dată cu primarul GUTĂU MIRCEA, inclusiv pentru a obţine şi acordul acestuia cu privire la modificarea cuantumului sumei solicitate iniţial.

La data de 5.07.2006, organele de urmărire penală au procedat la marcarea criminalistică a sumei de 20.000 euro, compusă din bancnote a câte 500 euro fiecare, folosindu-se substanţă chimică de culoare portocalie, precum şi prin inscripţionarea textului „MITĂ" pe reversul unora dintre bancnote, conform procesului-verbal (f. 55-56, 80-85).

Ladatade6.07.2006,denunţătorulPOPESCU CONSTANTIN, în urma purtării a două discuţii telefonice cu inculpatul DICU NICOLAE, a stabilit o întâlnire cu acesta din urmă aceeaşi pentru zi, în jurul orei 14, la restaurantul Hotelului Maria, situat în municipiul Râmnicu-Vâlcea, str. Antim Ivireanu, nr. 48. Denunţătorul s-a deplasat la locul de întâlnire, având asupra sa suma de 20.000 euro, iar la scurt timp, în incinta localului a venit şi inculpatul DICU NICOLAE, aşezându-se la aceeaşi masă. Din conţinutul notei privind redarea dialogului ambiental purtat cu acel prilej între persoanele mai sus menţionate (f. 112-37) au rezultat următoarele: după purtarea unor discuţii fără relevanţă pentru cauză, denunţătorul POPESCU CONSTANTIN i-a propus inculpatului DICU NICOLAE să-1 însoţească în toaleta restaurantului pentru „a se face tranzacţia”, acesta fiind de acord. În locul precizat, POPESCU CONSTANTIN i-a înmânat inculpatului suma de 20.000 euro, acesta a confirmându-i, încă o dată, că a discutat şi cu inculpatul GUTĂU MIRCIA, solicitarea urmând a fi rezolvată favorabil, precum şi că suma primită de la denunţător urma a fi împărţită cu acesta.

După finalizarea întrevederii cu inculpatul DICU NICOLAE, denunţătorul POPESCU CONSTANTIN, în urma unei discuţii telefonice cu inculpatul GUTĂU MIRCIA, s-a deplasat la sediul Primăriei Râmnicu-Vâlcea, scopul fiind acela de a se asigura că primarul cunoaşte situaţia şi de a-l încunoştinţa despre faptul că îi remisese viceprimarului DICU NICOLAE suma de 20.000 euro. Cu ocazia discuţiei purtate cu inculpatul GUTĂU MIRCIA, în biroul acestuia, denunţătorul i-a comunicat că s-a întâlnit cu inculpatul DICU NICOLAE şi că i-a dat, conform înţelegerii, 20.000 euro, urmând ca restul să fie daţi după eliberarea certificatului de urbanism. Inculpatul GUTĂU MIRCIA i-a confirmat lui POPESCU COSTANTIN că ştie despre ce e vorba, ţinând să-i precizeze acestuia că e nevoie de acordul vecinilor pentru a construi pe acel teren în condiţiile dorite (a se vedea nota de redare de la f. 138-141).

Cu prilejul constatării infracţiunii flagrante săvârşite de inculpatul DICU NICOLAE (f. 57-61, 63-79), asupra acestuia a fost găsită suma de 20.000 euro, în bancnote de câte 500 euro, ale căror serii corespund celor menţionate în procesul-verbal de marcare criminalistică. La examinarea cu lampa UV a palmelor inculpatului şi a borsetei în care acesta introdusese suma primită de la denunţător, au fost depistate particule de praf de culoare verde, provenind de pe coala de hârtie format A4, în care fusese împachetată suma de bani.

Atât în explicaţiile date la momentul constatării infracţiunii, cât şi declaraţiile ulterioare (f. 272-280, 283), inculpatul DICU NICOLAE a susţinut că suma de 20.000 euro, primită de la denunţătorul POPESCU CONSTANTIN, reprezenta un împrumut pe care inculpatul i-l solicitase, precum şi că denunţătorul s-ar fi oferit să suplimenteze suma cu încă 15.000 euro. DICU NICOLAE nu a negat purtarea unor discuţii cu POPESCU CONSTANTIN referitor la condiţiile emiterii unor certificate de urbanism pentru terenurile proprietatea S.C. ROVIMET S.A. situate în str. Cerna, respectiv în str. Dr. Gabriel Stoianovici, însă nu a recunoscut că scopul primirii sumei de bani era acela de a-i facilita denunţătorului, în baza unei înţelegeri anterioare şi cu sprijinul inculpatului GUTĂU MIRCIA, obţinerea în scurt timp a certificatului de urbanism pentru terenul situat în str. Gabriel Stoianovici.

Inculpatul GUTĂU MIRCIA, fiind audiat (f. 293-297, 300), a declarat că, de la începutul anului 2006 şi până în prezent, a purtat mai multe discuţii cu denunţătorul POPESCU CONSTANTIN, relatările acestuia referitoare la certificatele de urbanism emise pentru terenul situat în str. Cerna fiind, în mare măsură, identice cu cele ale denunţătomlui. Inculpatul GUTĂU MIRCIA a mai relatat că, la data de 5.07.2006, inculpatul DICU NICOLAE l-a rugat, în virtutea unei pretinse relaţii de prietenie cu POPESCU CONSTANTIN, să examineze posibilitatea eliberării unui certificat de urbanism pentru un alt teren, anume cel situat în str. Dr. Gabriel Stoianovici, primarul precizându-i că acest lucru este posibil în măsura în care POPESCU CONSTANTIN obţine acordul vecinilor. Inculpatul GUTĂU MIRCIA a menţionat că nu a pretins, direct sau prin intermediul lui DICU NICOLAE, vreo sumă de bani de la POPESCU CONSTANTIN, în scopul emiterii vreunui certificat de urbanism în condiţiile solicitate de acesta.

Apărările formulate de inculpaţii GUTĂU MIRCIA şi DICU NICOLAE nu pot fi apreciate ca reale, urmând a fi înlăturate, pentru următoarele considerente:

Este vădită elaborarea de către inculpaţi a unui plan infracţional în scopul obţinerii de la denunţătorul POPESCU CONSTANTIN a unor sume de bani, ca preţ al îndeplinirii de către GUTĂU MIRCIA a atribuţiilor de serviciu ce-i reveneau în privinţa emiterii de certificate de urbanism, într-un sens care venea în întâmpinarea necesităţilor denunţătorului.

Astfel inculpatul GUTĂU MIRCIA, având calitatea de primar cu atribuţii directe în emiterea unor acte de natura celor solicitate de către denunţător (a se vedea, în acest sens, adresa nr. 22000/7.07.2006, emisă de Primăria Râmnicu-Vâlcea), a evitat, în discuţiile purtate cu acesta, referirile explicite şi amănuntele privitoare la situaţiile concrete ale celor două terenuri, la modalităţile în care urma a se proceda, precum şi la sumele de bani, a căror pretindere s-a făcut (astfel cum rezultă din relatările lui POPESCU CONSTANTIN) nu în mod direct şi într-un cuantum exact, ci indirect, prin reliefarea dificultăţilor în emiterea certificatului de urbanism pentru terenul situat în str. Cerna şi prin îndrumarea persoanei interesate către viceprimarul DICU NICOLAE. Această modalitate de a acţiona denotă luarea unor măsuri de prevedere de către inculpatul GUTĂU MIRCIA, pentru a nu se expune sancţiunilor penale, motiv pentru care în activitatea infracţională a fost implicat şi inculpatul DICU NICOLAE, care, în calitate de viceprimar, nu avea atribuţii de serviciu în ce priveşte emiterea certificatelor de urbanism, astfel că avea perspective mai largi de purtare a unor „negocieri” în realizarea finalităţii infracţiunii.

Caracterul real al menţiunilor de mai sus, este, de altfel, confirmat de inculpatul DICU NICOLAE, cu ocazia întâlnirii din 6.07.2006, pe care a avut-o cu denunţătorul POPESCU CONSTANTIN, când i-a precizat acestuia că este prieten cu inculpatul GUTĂU MIRCIA de o lungă perioadă de timp (15 ani), lăsând impresia unei înţelegeri cu caracter general în comiterea de ilegalităţi, prin folosirea exprimărilor: „Ne-am călit! Ne-am călit! Şi normal că faci şi de-alea...” şi „Lui nu-i prea place să comentăm” - cu referire la inculpatul GUTĂU MIRCIA (f. 130).

De asemenea, pretinderea de către inculpatul GUTĂU MIRCIA a unei sume de bani este dovedită de faptul că, atunci când POPESCU CONSTANTIN i-a spus inculpatului DICU NICOLAE că în împrejurarea care a fost la primar pentru a-i remite prima sumă, în cuantum de 5.000 euro, acesta l-a trimis la viceprimar, inculpatul DICU NICOLAE, fără a se arăta intrigat, i-a confirmat că ştie acest lucru (f. 134).

Înţelegerea infracţională dintre inculpaţii GUTĂU MIRCIA şi DICU NICOLAE rezultă şi din împrejurarea că, după remiterea sumei de 20 000 euro inculpatului DICU NICOLAE, la iniţiativa denunţătorului de a se deplasa până la biroul inculpatului GUTĂU MIRCIA pentru a-l încunoştinţa despre întâlnirea avută cu viceprimarul, acesta din urmă nu a avut de făcut obiecţiuni, fiind de acord.

Cea mai mare relevanţă în dovedirea participaţiei penale a inculpatului GUTĂU MIRCIA la săvârşirea infracţiunii o are, însă, chiar scurta discuţie purtată de acesta cu denunţătorul POPESCU CONSTANTIN, în data de 6.07.2006, la biroul din sediul Primăriei Râmnicu-Vâlcea. Astfel, inculpatul GUTĂU MIRCIA cunoştea doleanţele denunţătorului şi nu şi-a manifestat surprinderea referitor la întâlnirea acestuia cu viceprimarul, făcând doar precizarea că va fi nevoie de acordul vecinilor pentru emiterea certificatului de urbanism.În momentul încare POPESCU CONSTANTIN face vorbire despre faptul că s-a înţeles cu DICU NICOLAE pentru suma de 40.000 euro, inculpatul GUTĂU MIRCIA a rostit negaţia „Nu.”, însă aceasta nu are, nici pe departe, semnificaţia unui refuz al primirii sumei, ci are rolul de a-l atenţiona pe denunţător să nu mai discute despre aceste aspecte, întrucât, pe de altă parte, inculpatul, în acelaşi timp, gesticulează cu mâinile în mod aprobator.

În declaraţia dată organelor de urmărire penală, inculpatul GUTĂU MIRCIA face referire la împrejurarea că, în cadrul discuţiei purtate cu denunţătorul la 6.07.2006, acesta ar fi făcut vorbire despre un „avans”. În urma vizionării înregistrării audio-video a dialogului purtat în mediul ambiental se poate constata că situaţia descrisă nu a avut loc, susţinerea inculpatului putând fi explicată prin aceea că nu a reţinut în amănunt dialogul purtat şi a încercat să acopere eventualitatea unor afirmaţii legate de avansul de 5.000 euro (care, însă, nu au avut loc în realitate, însă susţinerea mincinoasă a inculpatului relevă, din perspectiva unei analize psihologice, o anumită modalitate de gândire în vederea pregătirii apărării, pornind de la o împrejurare cunoscută de subiect).

De asemenea, ambii inculpaţi au încercat să acrediteze ideea că afirmaţiile denunţătorului sunt nereale, pentru motivul că în cazul primului teren, respectiv cel situat în str. Cerna, nu se putea obţine, în nici un fel, un certificat de urbanism în condiţiile solicitate de POPESCU CONSTANTIN, împrejurare ce ar lipsi pretinsa faptă penală de scopul său şi, implicit, de operaţiunea pretinderii şi primirii vreunei sume de bani.

În realitate, aşa cum rezultă, de altfel, şi din declaraţiile martorilor MIHĂILESCU ELENA LILIANA, director executiv al Direcţiei de Urbanism din cadrul Primăriei Râmnicu-Vâlcea (f. 190-193), JINARU CRISTIAN, fost director executiv al aceleiaşi direcţii (f. 194-196), OPREA ARASCA, inspector (f. 186-189) şi MIHĂESCU TOMA, secretarul Primăriei Râmnicu-Vâlcea (f. 182-185), eliberarea unui certificat de urbanism în condiţiile solicitate de denunţătorul POPESCU CONSTANTIN, pentru terenul situat în str. Cerna, ar fi fost posibilă, cu condiţia modificării planului urbanistic zonal, atribuţie ce intra în competenţa Consiliului Local. Acest fapt vine în sprijinul afirmaţiilor denunţătorului privitoare la reacţia inculpatului DICU NICOLAE în momentul primirii sumei de 5.000 euro, când acesta ar fi menţionat că această sumă este suficientă numai pentru unii consilieri din cadrul Consiliului Local.

Împrejurarea că îndeplinirea acestui proces necesită o perioadă mai lungă de timp a determinat, practic, modificarea scopului infracţiunii, în sensul că suma pretinsă iniţial (micşorată, în urma „negocierilor", la 40.000 euro) urma a fi remisă pentru emiterea de către inculpatul GUTĂU MIRCIA a unui certificat de urbanism într-un timp scurt, pentru terenul proprietatea S.C. ROVIMET S.A., situat în str. Dr. Gabriel Stoianovici.

Faptul că, în momentul pretinderii şi primirii de către inculpaţi a sumelor de 5.000 euro, respectiv 20.000 euro, S.C. ROVIMET S.A. nu depusese încă o cerere la Primăria Râmnicu-Vâlcea pentru eliberarea certificatului de urbanism vizând acest teren, nu prezintă relevanţă, întrucât exista o înţelegere prealabilă între inculpaţi şi denunţător, iar primarul avea ca atribuţie de serviciu, cu caracter general, emiterea certificatelor de urbanism, depunerea unei cereri în acest sens de către solicitant fiind o simplă formalitate.

De altfel, constituie infracţiunea de luare de mită fapta de a primi bani sau alte foloase necuvenite, chiar dacă actul, legal sau ilegal, la care funcţionarul s-a obligat, nu este îndeplinit, fiind suficient ca acest act să intre în sfera atribuţiilor de serviciu.

În acelaşi timp, inculpatul GUTĂU MIRCIA nu poate invoca în apărarea sa nici faptul că emiterea certificatului de urbanism nu era în competenţa sa exclusivă, întrucât era necesară şi parcurgerea altor etape prevăzute de lege, finalizate cu avizări ce intrau în competenţa altor persoane, întrucât înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat, prin decizia penală nr. 391/1999, în sensul că pretinderea sau primirea de foloase de către un funcţionar, pentru a îndeplini un act în privinţa căruia are atribuţii de serviciu, chiar limitate, pentru realizarea actului final, constituie infracţiunea de luare de mită.

În drept

Fapta inculpatului GUTĂU MIRCIA, care, în calitate de primar al municipiului Râmnicu-Vâlcea, a pretins, în perioada aprilie-iulie 2006, de la denunţătorul POPESCU CONSTANTIN, atât direct, cât şi prin intermediul inculpatului DICU NICOLAE, suma de 50.000 euro, redusă ulterior la 40.000 euro, în scopul îndeplinirii unui act ce intra în sfera atribuţiilor sale serviciu, respectiv emiterea unui certificat de urbanism în condiţiile solicitate de persoana interesată, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 254 al. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatului DICU NICOLAE, care, în perioada aprilie-iulie 2006, pe de o parte, l-a ajutat, prin explicitarea solicitărilor, pe inculpatul GUTĂU MIRCIA să pretindă de la POPESCU CONSTANTIN suma de 50.000 euro, redusă ulterior la 40.000 euro, în scopul îndeplinirii unui act ce intra în sfera atribuţiilor de serviciu ale autorului infracţiunii, respectiv emiterea unui certificat de urbanism în condiţiile solicitate de persoana interesată şi care, pe de altă parte, a şi primit, pentru sine şi pentru autorul infracţiunii suma totală de 25.000 euro, întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de luare de mită, prev. de art. 26 C.p. rap. la . 254 al. 1 C.p. şi la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Faţă de numitul POPESCU CONSTANTIN urmează a se dispune neînceperea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 255 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, întrucât acesta a anunţat autorităţii fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat.

Mijloace de probă:

Probaţiunea administrată în cauză se compune din:

• denunţul formulat de numitul POPESCU CONSTANTIN (f. 27-29);

• declaraţiile numitului POPESCU CONSTANTIN (f. 30-34);

• declaraţiile martorului TOMA FLORIN (f. 40-41);

• declaraţia martorului MIHĂESCU TOMA (f. 182-185);

• declaraţia martorului JINARU CRISTIAN (f. 194-196);

• declaraţia martorei MIHĂILESCU ELENA LILIANA (f. 190-193);

• declaraţia martorei OPREA PARASCA (f. 186-189);

• certificatul de urbanism nr. 1731/29344/26.09.2005 şi documentaţia aferentă (f. 167-175);

• certificatul de urbanism nr. 2274/40725/23.12.2005 şi documentaţia aferentă (f. 176-181);

• certificatul de urbanism nr. 1349/18713/27.06.2006 şi documentaţia aferentă (f. 153-166);

• cererea nr. 4954/ 14.02.2006 depusă de S.C. ROVIMET S.A. la Primăria Râmnicu-Vâlcea şi adresa-răspuns nr. 4954/7.03.2006 (f. 228, 229-244);

• cererea nr. 8174/13.03.2006, prin care S.C. ROVIMET S.A. a solicitat Primăriei Râmnicu-Vâlcea avizarea unui plan urbanistic de detaliu f. 248-262);

• raportul întocmit de inginer MIHĂILESCU LILIANA şi aprobat de primarul GUTĂU MIRCIA, prin care s-a propus avizarea planului urbanistic de detaliu „Construcţie pentru birouri S.C. ROVIMET SA." (f. 245);

• cererea din 27.03.2006, prin care S.C. ROVIMET S.A. a solicitat retragerea propunerii de avizare a documentaţiei prin modifîcarea P.U.Z. (f. 247);

• adresa nr. 22000/7.07.2006., emisă de Primăria Râmnicu-Vâlcea,conţinând principalele atribuţii de serviciu ale inculpatului GUTĂUMIRCIA (f. 151);

• proces-verbal din 5.07.2006, privind marcarea criminalistică a sumeide 20.000 euro (f. 55-56 );

• proces-verbal din 6.07.2006 de constatare a infracţiunii flagrante (f.57-61);

• autorizaţia de interceptare şi înregistrare nr. 11/4.07.2006, emisă de Tribunalul Vâlcea (f. 50);

• încheierea nr. 47 din 4.07.2006, pronunţată în dosarul nr. 1194/P/2006 al Tribunalului Vâlcea (f. 48-49);

• procesul-verbal de certificare a interceptărilor şi înregistrărilor audio-video din 18.07.2006, încheiat de Tribunalul Vâlcea (f. 147-150);

• un suport magnetic tip miniDV, marca Sony 30 Excellence, având seria constructivă 52 CE 1109D 2040, inscripţionat cu nr. 1, conţinând imagini înregistrate în cursul supravegherii operative a denunţătorului POPESCU CONSTANTIN în perimetrul Primăriei Râmnicu-Vâlcea, efectuată la 4.07.2006, împreună cu procesul-verbal (f. 86-91);

• un suport digital tip CD RW marca Raxon, având seria constructivă RMC-H-01 AED 1003 192625, inscripţionat cu nr. 2, ce conţine înregistrarea ambientală audio-video a dialogului purtat de POPESCU CONSTANTIN cu inculpatul DICU NICOLAE, în sediul Primăriei Râmnicu-Vâlcea, la data de 4.07.2006, începând cu ora 15,19, împreună cu procesul-verbal şi nota de redare (f. 103-111);

• un suport digital tip CD marca Verbatim, având seria constructivă 5342NO32101, inscripţionat cu nr. 4, ce conţine înregistrarea audio-video a dialogului ambiental purtat de denunţătorul POPESCU CONSTANTIN cu inculpatul DICU NICOLAE în incinta Restaurantului Hotelului Maria la data de 6.07.2006, începând cu ora 14,10, împreună cu procesul-verbal şi nota de redare (f. 112-137);

• un suport digital marca Verbatim, având seria constructivă 5342N0322 01, inscripţionat cu nr. 5, ce conţine înregistrarea audio-video a dialogului ambiental purtat de denunţătorul POPESCU CONSTANTIN cu inculpatul GUTĂU MIRCIA în sediul Primăriei Râmnicu-Vâlcea, la data de 6.07.2006, începând cu ora 15,07, împreună cu procesul-verbal şi nota de redare (f. 138-141);

• un suport digital tip CD R marca Verbatim, având seria constructivă 5342N0325 20, inscripţionat cu nr. 126/11-1/02, ce conţine două convorbiri telefonice purtate de POPESCU CONSTANTIN cu inculpatul DICU NICOLAE la data de 6.07.2006, orele 12,14, respectiv 13,48 şi o convorbire telefonică purtată de POPESCU CONSTANTIN cu inculpatul GUTĂU MIRCIA la data de 6.07.2006, ora 14,56, împreună cu procesele-verbale şi notele de redare (f.98-102);

• declaraţiile inculpatului GUTĂU MIRCIA (f. 293-297, 300);

• declaraţiile inculpatului DICU NICOLAE (f. 272-280, 283);

• acte procesuale şi de punere în executare privind luarea unor măsuri asiguratorii pentru bunurile aparţinând inculpatului DICU NICOLAE (f. Î14-225);

Menţionăm că suporţii magnetici au fost păstraţi la grefa instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 913 al. 6 C.p.p.

Circumstanţele personale ale inculpaţilor

Inculpatul GUTĂU MIRCIA are 49 de ani, este căsătorit, are doi copii majori, a satisfăcut stagiul militar şi nu este cunoscut cu antecedente penale, aşa cum rezultă din fişa de cazier emisă de I.P.J Suceava (f. 307). Pe parcursul cercetărilor, inculpatul a avut o atitudine nesinceră, nerecunoscând comiterea faptei.

Inculpatul DICU NICOLAE are 53 de ani, este căsătorit, are doi copii major

versiunea pentru tiparire
trimite prin e-mail

inapoi sus

           • Într-o ţară unde anormalitatea este regula, iar normalitatea este excepţia • dosarul penal al primarilor municipiului Rm. Vâlcea a sosit la Tribunalul Vâlcea • el nu conţine nici o probă acuzatoare împotriva lui Mircia Gutău, ci doar denunţul lui „Crinu”Popescu şi scenariul mascaradei DNA • în spatele scandalului stau interese politice conjugate şi răzbunarea unui grup de interese economice din judeţ • în urmă cu câteva zile, la prezentarea materialului de urmărire penală, la DNA – Bucureşti, s-a constat că nu există decizia instanţei Curţii de Apel, instanţa de tristă amintire care a dispus reîncarcerareaprimarului Mircia Gutău • apărătorii arestaţilor nu cunosc nici până acum felul cum s-amotivat arestarea, pentru a formula apărarea • procuroarea scenaristă de la DNA , cea care a şi „regizat” montajul mascaradei, a motivat că judecătorii Curţii de Apel,aceia care au dispus emiterea mandatului de arestare pentru 29 de zile, au plecat în concediu de odihnă şi nu au mai redactat decizia • „Este de neconceput ca judecătorii să plece în concediu, fără să redacteze hotărârîrile proceselor încheiate ” – ne-a declarat decanulBaroului de Avocaţi – Vâlcea, maestrul Paul Angelescu • strămutarea judecării procesului este de competenţa Direcţiei Judiciare a DNA • în anumite condiţii, este de preferat strămutarea, pentru că în Vâlcea sunt party-pris-uri, răutăţi şi subiectivism în aprecierea (lipsei) probelor de la dosar.

           CITAT:

           „Faţăde cele expuse mai sus, Tribunalul constată lipsa totală a indiciilor privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală de către inculpatul Gutău Mircia, motiv pentru care (se) va respinge – ca neîntemeiată – propunerea de arestare penală a acestuia”(Tribunalul Bucureşti – Secţia I PENALĂ – 07.07.2006)

           • Într-o ţară unde anormalitatea este regulă, iar normalitatea este excepţia

Evenimentul regretabil şi iritant produs la începutul lunii iulie, prin arestarea primarilor municipiului Rm. Vâlcea, a devenit notoriu. „Scandalul şpăgii portocalii” – cum a fost el denumit de presa partizană a procurorilor scenarişti, va intra în analele Justiţiei româneşti şi va fi proba demonstrabilă a subculturii profesionale a unor noi magistraţi post decembrişti. În spateledosarului cu numărul 1316/P/2006 stau interese politice şi laşitatea conducerii Partidului Democrat, incapabilă de a-şi susţine omul, liderul de partid şi şeful administraţiei publice râmnicene în dovedirea nevinovăţiei. Mult prea repede „democraţii lui Băsescu” l-au uitat pe acela care a fost sufletul şi motorul victoriei portocalii într-un judeţ roşu, dominat de socialiştii cu faţă umană. Începând cu ziua de vineri, 28 iulie 2006, chinurile celor doi arestaţi s-au estompat. Dosarul a ajuns la Tribunalul Vâlcea, fixându-i-se chiar şi data judecării lui pe fond – 13 septembrie 2006. Dar, mai înainte, miercuri, 2 august a.c., va avea loc procesul cererii revocării măsurii arestului preventiv pentru inculpaţii Mircia Gutău şi Nicolae Dicu.

           Începutul mascaradei

           Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DNA, prin cei doi procurori Camelia Sutiman – procuror şef adjunct secţie şiClaudia Roşu – procuror la aceiaşi secţie, au pus la cale un flagrant (?) de luare de mită în baza denunţului celui mai contestat şi controversat om de afaceri vâlcean – dubiosul Constantin Popescu – zis „Crinu”. Despre modul cum a fost regizată acţiunea şi eşecul ei ruşinos, nu este vremea să vorbim acum.Timpul nu a intrat în sac. Peste câteva luni sau (posibil) ani, se va putea constata şi demonstra făcătura acestei nedreptăţi care va avea costuri foarte mari, suportate nu de doamnele procuror diletante, ci de contribuabilul român. În referatul cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive – procurorii Camelia Sutiman şi Claudia Roşu au concluzionat că primarul Mircia Gutău şi viceprimarul Nicolae Dicu au săvârşit infracţiunea de luare de mită şi, respectiv, complicitate, menţionând că sancţiunea lor prevede o pedeapsă cu închisoare, mai mare de patru anişi că există „probe certe” (?!) că lăsarea lor în libertate „prezintă un pericol concret pentru ordinea publică”, dispunând arestarea lor. Fără a fi neapărat jurist de profesie, oricine poateconstata că reprezentanteleMinisterului Public sunt uşor naive şi nepregătite pentru profesia ce o practică. Probele în baza cărora s-a dispus arestarea primarului Mircia Gutău- NU SUNT PROBE şi nu există temeinicie în arestarea lui, dejucate din prima de o instanţă serioasă şi profesionistă, achitându-l pe inculpat „de pe scaun”. Lucrul acesta este susţinut şi prezentat şi de Tribunalul Bucureşti – Secţia Penală I, care, în Încheierea Şedinţei din Camera de Consiliu, din data de 07.07.2006, spune: „Faţă de cele expuse mai sus, Tribunalul constată lipsa totală a indiciilor privind săvârşireaunei fapte prevăzute de legea penală de către inculpatul Gutău… ”. În baza probelor împotriva primarului Râmnicului existente la dosar şi a conştiinţei juridice a completului de judecată bucureştean, prezidat de judecătoria LUCIA ROG, instanţa a respins, ca neîntemeiată, propunerea de arestare a inculpatului Mircia Gutău.Şi acesta a devenit liber pentru 24 de ore..

           Intră în scenă conştiinţe alterate

           A urmat judecarea apelului înaintat de doamnele procuror începătoare nemulţumite (Sutiman şi Roşu) şi de avocatul viceprimarului Nicolae Dicu. La Curtea de Apel, procesul a durat 45 de minute şi după cum a avut loc audierea şi desfăşurarea lui au avut loc scene liniştitoare, lipsite de semnele furtunii. Dar pe când completul de judecată se afla la deliberare, un „ceva” le-a oprit deliberarea. La posturile naţionale de televiziune – înspecial la Realitatea TV – începuse derularea scenariului mascaradei acuzaţiilor. Fără nici o justificare a afirmaţiilor difuzate, s-a titrat pe banda ce curge în subsolul imaginii ştirilor de la ora 18,00, că preşedintele Traian Băsescu a făcut presiuni, intervenind în favoarea primarului PD-ist. Apoi, cel mai urât individ (fizic şi în suflet) din politicul ţării, acel măscărigios pesedist Victor Ponta, a descins telefonic în timpul ştirilorde la aceeaşi oră a postului scandalos de televiziune OTV anunţând că preşedintele PD -Emil Boc a intervenit pentru deturnarea sentinţei în favoarea inculpaţilor Gutău şi Dicu. Legat de caz, nu se ştie (încă!), ce o mai fi fost prin Ministerul Justiţiei sau prin Cancelariile politice dâmboviţene, dar se ştie bine că la Vâlcea, un lider de partid judeţean râdea în colţul buzelor, cu subînţeles, felicitându-se pentru sprijinul dat îndepărtării din politicul local a celui mai bine văzut lider politic, omul cu cea mai mare popularitate şi priză la electoratul râmnicean, de la Teodor Coman şi până acum. Rezultatul fierberii „prietenilor” sau complotiştilor din umbră, se ştie. Admiterea măsurii arestării primarului Gutău a consternat mai pe toată lumea şi numai un segment de nesăbuiţi interesaţi de primărie şi de avantajele funcţiei de primar, naivii sau derbedeii locali s-au putut bucura de nedreptatea făcută. Supunându-se hotărârii Curţii de Apel, primarul Mircia Gutău s-aprezentat imediat, spre încarcerare, la DNA.

           Fragment dintr-o scrisoare aflată la redacţie

           „Nu există români mai egoişti, răi şi parşivi, ca în judeţul Vâlcea. Suntem pe primul loc, la mai toate relele. Vă mai aduceţi aminte de răposatul prim-secretar al judeţului - Teodor Coman? Vă gândiţi că strălucirea municipiuluiRm. Vâlcea şi a sateliţilor săi balneo - climaterici se datorează acestuia? Care din foştii prim secretari Petre Dănică, Comartin, Muşat sau Venerica Pătru, a făcut ce a făcut Coman al Vâlcii? Vă mai amintiţi de spectacolul handbalistic de la Sala Polivalentă unde s-a scandat, minute în şir- „Coman - Coman” şi printre spectatori s-a aflat Adrian Păunescu – „Porcul”, cu cenacliştii lui? Acesta l-a turnat lui Ceauşescu, acuzându-l de popularitate crescândă şi, după delaţiune, a venit o comisie supra-dimensionată de activişti politici importanţi, ca să constate motivele adulării prim secretarului Teodor Coman. Ştim cu toţii că dragostea dăruită acestuia de locuitorii municipiului Rm. Vâlcea a fost determinată de investiţiile ce au schimbat faţa oraşului şi modul prietenesc deînţelegerea sufletului vâlceanului obidit! Acum, analizaţi ce a făcut în cei doi ani de mandat Mircia Gutău şi veţi avea motivul reclamării lui la DNA şi rostul cursei infame care i s-a întins! Încercaţi să găsiţi cine este cel mai avantajat concetăţean de-al nostru de dispariţia luiGutău din politicul şi administrativul local şi aveţi instigatorul scandalului „şpăgii portocalii (…)”.

           Dosarul 1316/2006

           Imediat după trimiterea dosarului la Vâlcea, DNA s-a şi grăbit să dea un comunicat de încheierea anchetei şi de afirmarea publică a concluziilor desprinse din investigaţii. Nimic nou sub soare. Aceleaşi acuzaţii, fără temei, semn al neprofesionalismului celor doi procurori. În numărul nostru de joi, 3 august, vă vom prezenta rechizitoriul actual al procurorilor Sutiman şi Roşu, comparându-l cu cel vechi şi deţinut de noi din dosarul de la Curtea de Apel. Veţi vedea căîn cauză nu există probe noi. În schimb, pentru prima dată în istoria instanţelor judecătoreşti, se va putea întâlni situaţia în care, prin trimitere în josul paginii singurei probe aflate la dosar, procurorii dau sfaturi de interpretarea unui gest relevat prin înregistrarea video, prin „note de subsol”. Ciudat şi ruşinos, totodată! Nu pe probele de la dosar se pot face adnotări personale, prin care un procuror îşi exprimă opinia. Cum va putea fi considerată drept probă acuzatoare, opinia unei părţi aflată în proces? Apoi, continuându-se mascarada acuzării, au fost cuprinse în dosar două înscrisuri ale stenogramei înregistrării video cu valoare de probă contra adevărului gestului primarului Mircia Gutău: una ce are semnul exclamării, după expresia „NU” (a refuzului banilor oferiţi ca mită de delatorul „Crinu” Popescu ) şi alta care are negaţia urmată de „punct”. Dacă şi semnele de punctuaţie ce însoţesc o negaţie sunt interpretate ca nuanţe ale acelei negaţii, trebuie să fie chematAl. Graur să lămurească enigma. Dar să meargă după el cei doi procurori scenarişti…

           A dispărut logica în România

           Primarul Mircia Gutău a fost trimis în judecată pentru presupusa comitere a infracţiunii de luare de mită. În manualele de specialitate şi în Codul Penal, infracţiunea se consideră a fi consumată prin PRETINDERE, NEREFUZARE sau PRIMIRE de bani ori alte foloase care nu se cuvin, în scopul de a îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri.

Superficialele doamne procuror nu au nici o probă împotriva primarului, privind o eventuală pretindere, nerefuzare sau primire de bani, în afara provocării făcută sub îndrumarea lor, lui Nicolae Dicu şi pe baza minciunilor delatorului Popescu. Când, oare, a pretins primarul Gutău mită? La ce dată? Acestea sunt întrebări notorii şi definitorii în anchetă, întrebări care pot ajuta la înţelegerea respingerii ofertei delatorului. Urmărind îndeaproape desfăşurarea evenimentelor din acest dosar, am putut constata inversarea probelor în anchetă, în baza principiului stalinist al inversării sarcinii probelor şi aplicarea sfatului lui AL Vasinski: „Arestaţi, că mai iese ceva!” Asemănarea este ca şi în cazul lui Mircia Gutău şi Nicolae Dicu…

           Invers ca la Skoda

           Luarea de mită este o infracţiune instantanee şi se consumă în momentul în care se pretind bani şi alte foloase. Ea capătă caracterul de infracţiune în formă continuată, când banii sunt remişi în rate succesive. La Mircia Gutău, nu este cazul, pentru că nu se reţine în rechizitoriu că ar fi primit bani ori alte foloase, ci numai că… ar fi pretins. Pe primarul Râmnicului nu-l acuză nimeni nici că ar fi primit, nici că nu ar fi refuzat şi nici altă modalitate decât că ar fi „pretins în perioada aprilie-iulie, în mod repetat, direct sau prin intermediar”. Neadevărat. Se poate spune, oare, că a pretins bani timp de patru luni de zile, fără a se menţiona o dată precisă?Era foarte necesar pentru anchetatori acest amănunt. În raport de acea dată se poate şti când s-a consumat infracţiunea şi se pot cântări şi alte elemente, inclusiv gesturile de care vorbesc doamnele procuror. Numai că delatorul nu poate preciza data şi nici anchetatoarele nu au transpirat identificând-o. În lipsa probelor, s-a preferat arestarea înaintea unei acuzări temeinice şi de necontestat.

           O probă trecută sub tăcere

           Admiţând că primarul ar fi pretins mită şi că delatorul Popescu i-ar fi şi dat, se putea elibera autorizaţia de construire fără să se fi cerut? Pentru construcţia blocului în strada Gabriel Stoianovici – noul obiect al discordiei din scenariul scris de DNA, după epuizarea celui din strada Cerna – denunţătorul Constantin Popescu nu a depus documentaţia sau cererea de eliberarea lui. Atunci, cum de se plânge că nu i s-a dat ceea ce nu a cerut? Rememorăm: Denunţătorul a făcut afirmaţia că a anunţat DNA-ul de pretinderea mitei pentru autorizaţia de construire în strada Cerna şi, ulterior, s-a realizat un flagrant la viceprimar. Flagrantul s-a realizat la data de 06.07.2006. Numai că minciuna are picioare scurte si scenariul anchetatoarelor poate fi demolat uşor cu un document (prezentat în facsimil – în premieră – în presă) aflat şi în posesia noastră. La data de 27 martie 2006,Florin Toma – reprezentant al SC ROVIMET SA (patron „Crinu” Popescu) a retras „dosarul de avizarea documentaţiei privind amplasarea unui obiectiv (…), prin modificarea PUZ pentru zona centrală a oraşului, strada Cerna.” Deci, din luna martie, denunţătorul nu mai avea documentaţie depusă spre aprobare la Consiliul Local. Atunci, pentru ce a mai dat mită în luna iulie? Justificarea mituitorului precum că a făcut-o pentru că i s-a promis revanşarea prin eliberarea unei alte autorizaţii, dar în strada Gabriel Stoianovici, este falsă şi surprinde cum de s-au lăsat păcălite doamnele procuror. Pentru imobilul de la această adresă, „Crinu” Popescu nu a depus nicio cerere şi nici documentaţia de eliberare a autorizaţiei de construire. Legea spune că nu se poate face această eliberare fără depunerea unei cereri, aflată într-o anumită formă şi cu anumite rubricaţii. O altă condiţie ar fi şi plata unei taxe, iar chitanţa trebuind a fii anexată cererii, împreună cu alte documente. Dar nimic nu există. Şi dacă nimic nu există, nici acuzaţie nu poate să existe! Dar nu în România. Concluzionăm că în cazul scandalului de la Primăria Râmnicului, nu există situaţia premiză luării de mită, acea premiză pe care o menţionează ca fiind obligatorie în acuzare, părintele Dreptului Penal – Vintilă Dongoroz – jurist de marcă interzis pe vremea comuniştilor, tocmai că prin scrierile sale cadru a disecat şi analizat infracţiunile dragi bolşevicilor pentru anihilarea adversarilor sau a celor incomozi, dându-le peste cap probatoriile unor procurori servili şi nepregătiţi profesional, precum doamnele procuror de la DNA.

           Scenariul poate fi ratat

           Scenariul nefericirii primarului şi viceprimarului Râmnicului a fost prost conceput. El este diletant, ca şi scenaristele lui. Un denunţător a sesizat DNA – Secţia anticorupţie că i s-ar fi pretins o mare sumă de bani pentrueliberarea unei autorizaţii de construire de către primarul municipiului Rm.Vâlcea. Conform minciunilor lui, în luna aprilie 2006, i s-ar fi cerut 50.000 de euro, pentru dreptul de a construi un imobil cu birouri în zona zero a municipiului Rm.Vâlcea, în strada Cerna. Supus unor refuzuri constante – din motive obiective şi palpabile, cu mult timp înainte de denunţ, în luna martie 2006, el a renunţat la solicitare, conform facsimilului prezentat aici. Apoi, constatând menţinerea refuzului de către primar, el şi-a schimbat solicitarea, cerând autorizaţie pentru construirea aceluiaşi imobil, dar în altă stradă centrală, în Gabriel Stoianovici. Fiind informat că şi pentru noua locaţie trebuie să respecte nişte condiţii absolut obligatorii şi îi mai trebuie şi acordul notarial al vecinilor, omul s-a dus direct la DNA, ascunzând adevărul celor ce i s-au întâmplat, denunţând refuzul de la veche locaţie (din str. Cerna), deşi renunţase singur la această solicitare. La DNA, un ciudat scenariu de compromitere se pune la cale. Ştiind că poate nu le va ieşi pasenţa, doamnele procuror scenariste (forte aspectuoase şi atrăgătoare, cu succes în altă profesie, modeling) pun la cale şi realizează un „flagrant” nu cu primarul, ci cu viceprimarul oraşului, pretinzând că acesta ar fi acţionat în numele edilului şef, colegul său de partid. A urmat o arestare de tip stalinist şi o trimitere în judecată nefondată, nelegală şi netemeinică.

          Final temporar

          Acum mingea este în terenul judecătorilor vâlceni. Drumul spre glorie sau compromitere se confundă doar până la răscrucea logicii şi probatoriului.Indiferent de soluţia cauzei, istoria se mai „înnobilează” cu un caz de distrugerea conducătorilor. Un blestem plecat spre viitor, de pe vremea dacilor, trecut prin legenda Meşterului Manole, moartea Viteazului Mihai, împuşcarea lui Ceauşescu şi câţi bărbaţi de vază ai neamului vor mai urma a fi distruşi, ne face să plecăm ochii în faţa copiilor şi să nu putem sta demni, drepţi şi dârji în faţa Istoriei, cu gândul la cei care au vrut binele celor din jur şi au primit, drept răsplată, puterea răutăţii şi umilinţei contemporane. De la Teodor Coman şi până la Mircia Gutău, nimeni nu a mai avut curajul să înfrunte blestemul pământului, blestemul iubirii… Curajul şi demnitatea costă!

P.S. În acest caz, se potriveşte o zicală ancestrală: „Dacă am avea brânză, precum nu avem unt, şi dacă am mai lua şi o sită de făină împrumut, am face o plăcintă pe cinste”. Complotişti şi delatori, istoria nu iartă!

versiunea pentru tiparire
trimite prin e-mail

inapoi sus

      • Toată lumea lucrează pentru cineva

Ne încăpăţânăm să acuzăm Justiţia română pentru că are în compunerea ei judecători de proastă factură profesională şi fără conştiinţă juridică în context cu schimbările democratice ce se prefigurează după Revoluţia din decembrie ’89. Continuăm să credem că mult trâmbiţata reformă în Magistratura românească a murit înainte să se nască, iar metodele procurorilor DNA sunt aidoma celor ale bolşevicilor stalinişti, anchetele definindu-se nu prin obţinerea dreptăţii căutate cu demnitate şi inteligenţă, ci prin promisiuni sau ameninţări ce duc la încălcarea drepturilor omului. Arestarea, punerea în libertate şi, apoi, rearestarea primarului municipiului Rm. Vâlcea s-a făcut de nişte magistraţi care par a fi făcut Facultatea de Drept în ţări subculturnice batustanizate, de genul celei conduse cândva, de Mobutu Sese Seko NkukuNgbendu Wa Za Banga. Altfel, nu se poate explica cum în baza unui denunţ mincinos făcut de Constantin Popescu, zis „Crinu” – patronul unui grup de firme aflate sub sigla ROVIMET – a fost târât în noroi un om la care dragostea pentru semenii săi se vede pe întreaga arie de întindere a municipiului Rm. Vâlcea. „Rechizitoriul” întocmit de procuroarele DNA – Camelia Sutiman şi Claudia Roşu – reprezintă o mostră de subcultură juridică, de incompetenţă profesională pentru care acestea ar trebui să dea socoteală. Şi o vor da!

O altfel de judecată

Judecătoarea Lucia Rog – preşedinta Tribunalului Municipal Bucureşti, le-a umilit pe cele două procuroare, care, în urma abuzului comis şi realităţii ce o vom prezenta aici, ar trebui să-şi dea demisia. Despre probele învederate de procuroare, iată ce scrie, negru pe alb, judecătoarea amintită, în „Încheierea de şedinţă”: „Tribunalul constată că nici măcar denunţătorul nu era convins de înţelegerea dintre cei doi inculpaţi (Nicolae Dicu şi Mircia Gutău – n.r.), devreme ce afirmă la finalul declaraţiei că după ce i-a dat banii inculpatului Dicu s-a deplasat la sediul primăriei pentru a purta o discuţie cu Mircia Gutău, pentru a afla dacă acesta cunoaşte problema lui şi pentru a-i comunica acestuia că i-a remis viceprimarului suma de 20 mii de euro, primarul confirmându-i că ştie despre ce este vorba, iar la afirmaţia sa că restul urmează să-l dea când iese certificatul, primarul a făcut un gest afirmativ pe care l-a interpretat în sensul – aşa cum am stabilit. Din analiza conţinutului înregistrărilor făcute cu ocazia discuţiilor avute de denunţător cu inculpatul Gutău, rezultă numai faptul că inculpatul îi aduce acestuia la cunoştinţă faptul că îi trebuie acordul vecinilor”. Orice comentarii în afara concluziei instanţei de judecată a Tribunalului Municipal Bucureşti, este tendenţioasă şi rău voitoare. Mircia Gutău stă în arest pe minciunile unui om cu dosare penale mătrăşite la DNA, dubios şi controversat om de afaceri, lamentabil şi contestat membru al comunităţii râmnicenilor.

„Crinu” minte!

Cu toţii am văzut conferinţa de presă de la sfârşitul săptămânii trecute, prin care denunţătorul Popescu, fără să-şi propună, s-a auto-demascat. Telespectatorii au putut vedea un om labil, inconstant în afirmaţii, ros de invidie şi dominat de dorinţa puterii neţărmuite. Acesta-i omul pe ale cărui mărturii s-au putut baza procuroarele neprofesioniste de la DNA – Secţia de Combatere a Corupţiei, în concluziile lor. Grav, foarte grav! În conferinţa amintită, Popescu a afirmat că în anul 2003, pe când a contractat un credit prin care a cumpărat utilaje pentru o activitate de industrie uşoară, l-ar fi reclamat cineva, a fost anchetat şi în urma investigaţiilor i s-a stabilit nevinovăţia. Mai mult, a afirmat că acele utilaje sunt şi acum în firma sa. Minciună. Că dosarul său de la DNAa luat o turnură nefirească dreptăţii şi adevărului, îl credem. Că la guvernare erau pesediştii şi el avea susţinerea acestui partid (din care făcea parte), nu o spune el, însă o ştie un oraş întreg. Dar nu-i firesc ce s-a întâmplat cu cauza din dosarul „Creditul AJOFM” şi vom cere reanchetarea.

Utilajele nu mai sunt

La data de 21.11.2002, SC ROVTEXTIL SRL (firmă din grupul ROVIMET) a cerut un credit de 10 miliarde de lei, pentru investiţii, semnând un contract AJOFM Vâlcea, cu obligaţia de a crea 250 de noi locuri de muncă angajându-se să cumpere o serie de utilaje noi sau second-hand. Din creditul de investiţii, societatea a achiziţionat de la SC EXTRACOM SRL (o altă firmă a lui Popescu) un număr de 162 de utilaje de acelaşi tip cu cele achiziţionate anterior de ROVIMET SA, care desfăşura, deja, activitate de confecţii textile. Oferta furnizorului, însă, nu a prezentat nici un detaliu tehnic asupra noilor utilaje, astfel că nu s-a putut identifica sursa de provenienţă. În schimb, plata s-a făcut integral, în avans, prin transfer bancar. Fără prea mare efort, s-a putut constata că utilajele achiziţionate de SC ROVTEXTIL SA de la EXTRACOM SRL erau parţial aceleaşi cu cele pe care ROVIMET le cumpărase anterior şi le înstrăinase, banca creditând, din necunoaştere a realităţii, de două ori achiziţionarea aceloraşi utilaje. În atare situaţie, banca creditoare a solicitat prezentarea documentelor care pot să ateste achiziţionarea şi recepţionarea utilajelor, însă conducerea Grupului ROVIMET a refuzat transmiterea informaţiilor. „Maestrul” Constantin Popescu – delatorul – a declarat că din punctul său de vedere consideră că şi-a respectat toate clauzele contractuale ameninţând că va informa presa locală şi centrala BCR, în cazul în care banca va continua să solicite firmei sale, alte acte şi documente.

De ce ameninţa Popescu?

În luna mai a acelui an, ca urmare a verificării utilizării creditelor de investiţii, reprezentanţii băncii au constatat că SC ROVIMET SA nu mai deţinea în patrimoniu utilajele achiziţionate din credit, iar la SC ROVTEXTIL acestea erau înstrăinate în proporţie de circa 54%. Mai mult decât atât, la data de 30 iunie, ca urmare a diminuării drastice a activităţii de confecţii, ROVIMET înregistra o deteriorare a situaţiei financiare după cum urmează: • i-a scăzut cifra de afaceri de la 3.223 milioane lei/lună în anul precedent, la 2.538 milioane lei/lună • a înregistrat pierderi din activitatea de exploatare de 158 milioane lei • datorii restante la buget de 2.621 milioane lei. Atunci, cum poate minţi cu atâta seninătate „incoruptibilul” denunţător, afirmând că utilajele se află şi acum în societăţile sale şi că desfăşoară activitate profitabilă cu acestea?

Documente care nu mint

La data de 25.04.2003, administratorul de credite de la BCR – ec. Cristian Catană şi ofiţerul de credite – Lucian Cotea s-au deplasat la ROVTEXTIL pentru a verifica – scriptic şi faptic – destinaţia creditului, dar nu s-au putut lămuri asupra situaţiei, pentru că – subit – contabilul a dispărut. Totuşi, au putut constata existenţa unor utilaje declarate că ar fi fost cumpărate cu creditul primit. A urmat, apoi, un control la punctul de lucru din Berbeşti, găsindu-se şi acolo utilaje, dar fără putinţa identificării provenienţei lor, neavând număr de inventariere. Actele de constatare se află la dosarul cauzei, mătrăşit la DNA.

A urmat ROVIMET

Verificarea la unitatea „mamă” era aşteptată, precum cireşele de mai. Ea s-a făcut doar faptic, pentru că acţionarul Marin Giurea (ex-consilierul local PSD, cumnatul lui Popescu Constantin zis „Crinu”) a refuzat să pună la dispoziţia verificatorilor actele financiar – contabile şi le-a deschis acestora uşa de la ieşire, invitându-i afară. Numai că directorul BCR nu s-a lăsat intimidat şi la numai două zile a dispus reluarea controlului, după ce, în prealabil, a avut o „discuţie de înviorare” cu administratorul Popescu. Iată concluzia acestui ultim control: „În urma verificării faptice efectuată la sediul din strada Râureni – Rm. Vâlcea s-a constatat că nu există utilaje de confecţii textile, acestea – potrivit declaraţiei verbale a doamnei Duduială Manuela – contabil şef, au fost înstrăinate în totalitate. La data prezentei (07.05.2003) SC ROVIMET SA nu mai are utilaje de confecţii textile în patrimoniu.

Concluzii

La sfârşitul anului 2002, Constantin Popescu a contractat un credit de la BCR, în baza Legii numărul 76/2002. Conform obligaţiilor contractuale asumate faţă de AJOFM Vâlcea, el trebuia să creeze un număr de 250 de noi locuri de muncă, utilizând creditul pentru cumpărarea utilajelor necesare activităţii declarate, de confecţii textile şi, cel puţin până la amortizarea investiţiei, trebuia să-şi respecte obligaţiile asumate. Creditul nu a venit pe un teren virgin sau într-o activitate necunoscută patronului ROVIMET, el având deja o mică secţie de confecţii, cu utilaje cumpărate pentru desfăşurarea activităţii, cunoscând eficienţa job-ului. Dar printr-o „inginerie” financiară, el a cumpărat presupuse alte utilaje – de la o firmă din grupul său de firme – şi apoi le-a vândut necondiţionat, a declarat el în cauza anchetată de poliţistul Rinu Lunescu. Astfel că, după numai şase luni de la primirea celor 10 miliarde pentru investiţii, Popescu – ROVIMET nu mai avea nici utilaje şi nici cele 250 de locuri de muncă noi create. În schimb, el şi-a achitat în continuare ratele şi dobânzile aferente, conform graficului de eşalonare, iar garanţia imobiliară constituită la acordarea creditului i s-a menţinut pe întreaga perioadă a rambursării lui. Întregul artificiu de promisiuni şi obligaţii asumate a fost făcut numai pentru a-şi capitaliza el activitatea, încălcând grosolan legea. Iar pentru asta va trebui să răspundă. Ofiţerului de poliţie de la IJP Vâlcea, cel care a anchetat cauza, i-a fost luat dosarul şi competenţa a fost declinată în favoarea Parchetului Naţional Anti - Corupţie. Investigatorul statului ajunsese prea adânc cu probele şi constatările, la Rovimet. Dacă oamenii PSD-ului dominant nu interveneau, se lăsa cu vreo trei arestări de răsunet şi Popescu „Crinu” ajungea să se victimizeze, din arestul PNA, cerând indulgenţă Justiţiei. Astăzi, aflat sub comanda procuroarelor DNA care-i cunosc trecutul muşamalizat, omul acesta se crede „Zoro”. Soarta pare să-i fie favorabilă, dar sărmanul nu ştie că soarta unui om este imortalizată printr-un punct pe roata vieţii. Şi rota se învârteşte: când eşti sus, când eşti jos. Acum, Constantin Popescu zis „Crinu” este sus…

versiunea pentru tiparire
trimite prin e-mail

inapoi sus

      • Povestea „şpăgii”, spusă de delator • patronul Rovimet a declarat că nu a lucrat niciodată cu Nicolae Dicu, nu a făcut afaceri cu el şi nici nu-şi împrumutau bani reciproc • de asemenea, delatorul susţine că în timpul discuţiei filmate dintre el şi primarul Gutău, acesta din urmă nu l-ar fi refuzat, ci a făcut un gest aprobator din cap • declaraţiile vin în contradicţie cu consemnările instanţei de judecată de la Tribunalul Bucureşti

La auzul veştii că delatorul Crinu Popescu va susţine o conferinţă de presă, ne-am gândit că multe dintre necunoscutele cazului „Şpagă la Primărie” se vor elucida şi că vom reuşi să înţelegem povestea certificatelor de urbanism cerute de reprezentanţii firmei Rovimet. Nu a fost deloc aşa, pentru că delatorul Popescu, în loc să lămurească povestea, a complicat-o şi mai mult prin faptul că declaraţiile din conferinţa de presă nu concordă cu cele din denunţul făcut la DNA. Astfel, joi, 13 iulie a.c., denunţătorul Crinu Popescu a susţinut o conferinţă de presă la sediul societăţii Rovimet, alături de directorul executiv, Florin Toma, care este, de altfel, şi martor în dosar. După spusele lui Popescu, scopul întâlnirii cu jurnaliştii a fost acela de a răspunde la întrebări şi de a nu mai fi deranjat de ziarişti, pe rând.

Totul a început în toamna anului 2005, când firma Rovimet a achiziţionat un teren în suprafaţă de 280 m.p. în centrul oraşului, situat pe strada Cerna, municipiul Râmnicu-Vâlcea. Directorul executiv al SC Rovimet SA, Florin Toma, a fost cel care s-a ocupat din partea firmei, de obţinerea certificatelor de urbanism necesare viitoarei construcţii de birouri. În faţa jurnaliştilor vâlceni, el a încercat să prezinte pe scurt istoria: “Primul certificat de urbanism de înstrăinare a fost obţinut de fosta proprietară a terenului şi era semnat de primarul Gutău şi secretarul Toma Mihăescu. Acest document i l-am prezentat domnului Popescu, care a decis să achiziţionăm terenul pentru a construi acolo un imobil pentru birouri. În cele din urmă, s-a făcut achiziţia pentru suma de 150.000 de euro, o valoare considerabilă pentru un teren atât de mic, de 280 mp. Ulterior, am cerut un certificat de urbanism pentru construire, pentru a putea demara lucrările. Acest certificat ne-a fost emis în decembrie, dar au apărut condiţii deplasate. În plus, pe planul de situaţie pe care se evidenţia suprafaţa construcţiei noastre la parter, au apărut două linii trase cu pixul şi scrise de mână. Liniile trasate nu făceau nimic altceva decât să reducă procesul de ocupare de la 80 la sută la 30 la sută, ceea ce însemna că nu mai puteam construi decât pe o porţiune mică. Aliniamentele n-au nicio noimă. În PUZ am constatat că în această zonă din centrul oraşului, era aprobat un sediu bancar. I-am prezentat domnului Popescu situaţiile respective, a crezut că eu sunt vinovat, că nu sunt în stare să obţin un certificat de urbanism şi a trecut peste mine, ducându-se la primărie. După puţin timp, mi-a spus să insist, că dânsul a fost acolo şi a dat bani pe unde trebuie şi că problema se rezolvă. Am mai scos încă un certificat de urbanism, care, în mod normal, trebuia să fie identic cu celălalt, dar s-a venit cu alte condiţii suplimentare. În zonă, intenţionam construirea unui P+3, în niciun caz P+7.”

Memoria îi joacă feste lui Crinu Popescu…

După prezentarea făcută de Florin Toma, Crinu Popescu a dezvăluit câte ceva din culisele care au stat la baza denunţului la DNA, precum şi amănunte despre flagrantul organizat de procurorii DNA la hotel Maria viceprimarului Nicolae Dicu. Crinu Popescu a declarat că dacă mita s-ar fi rezumat doar la 5.000 euro, n-ar mai fi făcut nici un denunţ la DNA: „În momentul când am intrat în birou la Mircia Gutău să-l întreb ce se întâmplă, de ce nu-mi dă autorizaţia de construcţie, mi-a răspuns că zona este destul de delicată şi trebuie să-mi dau seama că viitoarea construcţie va avea o valoare considerabilă pentru agentul economic şi că ar fi bine să discutăm omeneşte. Mi-am dat seama ce vrea să spună. Nu mi-a zis suma, dar m-a îndrumat să merg în birou, la Bebe Dicu, că mă aşteaptă. M-am dus la el şi am discutat, lăsându-măpe mine să apreciez suma. I-am spus că în următoarele zile ne auzim la telefon şi merg la el să discutăm. Dicu mi-a spus: «Rămâne la aprecierea ta. Te gândeşti şi tu la o sumă şi discutăm după aceea. Zilele următoare, m-au dus din nou la Dicu, care aştepta să vin. Aveambanii la mine. I-am dat 5.000 de euro, aşa cum am declarat şi în autodenunţul de la DNA. Nu ştia cât am în plic. Mai întâi m-am dus la primar. Era după ora 17. Toţi funcţionarii plecaseră. Am mers la Gutău şi i-am spus că am venit cu plicul, l-am scos să i-l dau, l-a văzut. Mi-a spus: «Nu, du-te la Bebe Dicu, că te aşteaptă şi discuţi cu el. Toată această acţiune a certificatelor de urbanism o discutăm doar prin Bebe Dicu». Ceea ce am şi făcut. Am dat mâna cu el prieteneşte şi m-am dus la Dicu. I-am pus banii pe masă şi am ieşit. Credeam că am rezolvat problema. Ştiam că lucrurile acestea se petrec în primărie.”

„Mi-a spus să înmulţesc cu 10”

Văzând că situaţia trenează pentru eliberarea unui certificat de urbanism care-i permitea să construiască nestingherit, Crinu Popescu l-a căutat din nou pe vicele Nicolae Dicu: “După câteva zile, am fost din nou la Bebe Dicu şi am continuat discuţia. M-am dus optimist. Am intrat în birou. Era supărat. Mi-a spus că nu se poate. Oricare ar fi fost în locul meu şi-ar fi dat seama că trebuia să mai dau. L-am întrebat cât şi mi-a spus să înmulţesc cu 10 suma pe care i-am dat-o, adică 50.000 de euro…”.

De asemenea, delatorul a negat că s-ar fi cunoscut cu Nicolae Dicu de peste 20 de ani şi, mai mult, că ar fi făcut afaceri împreună: “Nu am fost niciodată coleg de serviciu cu Bebe Dicu. Nu am fost niciodată prieten cu el şi nici nu am făcut afaceri împreună. Ne ştiam aşa din oraş, dar nimic mai mult”

Flagrantul

Crinu Popescu spune că a decis să anunţe DNA-ul în momentul când a văzut că lucrurile se tărăgănează şi că Nicolae Dicu îi cere prea mulţi bani: „M-am dus la DNA cu două săptămâni înainte de arestarea lui Dicu, care a avut loc pe 7 iulie 2006. S-a făcut flagrantul de la hotel Maria” – susţine Crinu Popescu. În jurul prânzului, Popescu l-a sunat pe vice şi l-a invitat la masă la hotel Maria. S-au întâlnit, au discutat, iar Crinu Popescu i-a dat suma de 20.000 euro lui Dicu în toaleta restaurantului, bani pe care Dicu i-a băgat într-o borsetă. Mai departe, procurorii DNA au intervenit şi l-au reţinut pe Nicolae Dicu.

Provocarea din biroul lui Mircea Gutău

„Proba” care l-a băgat în puşcărie pe primarul Mircea Gutău a fost prezentată total diferit de delatorul Crinu Popescu: „După ce DNA a acţionat asupra vicelui (n. r. - arestarea lui Dicu la hotel Maria) l-am sunat pe primar. Mi-a răspuns de la primul apel. I-am spus că mă duc până la el, ca să vorbim. Ştia de discuţia şi întâlnirea mea cu Dicu. M-am dus la el la birou. Ne-am întâlnit şi i-am spus: «M-am întâlnit cu Bebe Dicu şi i-am dat cei 20.000 de euro, cu cei 5.000 sunt 25.000, iar diferenţa până la 50.000 de euro, la eliberarea certificatului de urbanism». Dumnealui a dat afirmativ din cap şi mi-a spus să am grijă cu vecinii, să iau şi acordul lor. Am dat mâna cu el şi am plecat. Secvenţa aceasta a fost filmată şi constituie o probă importantă în dosar.” – a mai adăugat Crinu Popescu.Denunţătorul a fost întrebat de mai multe ori de jurnalişti dacă în discuţiile pe care le-a avut cu Gutău s-au pomenit sume de bani, însă Popescu a ocolit de fiecare dată răspunsul. De asemenea, secvenţa pe care a prezentat-o la conferinţa de presă este, altfel, redată de instanţa Tribunalului Bucureşti, care a reţinut dialogul dintre cei doi, în care, la un moment dat, Gutău răspunde „NU”. Despre acest răspuns, Crinu Popescu spune că nu există: „Pe secvenţa filmată nu există aşa ceva. A făcut doar un gest aprobator din cap”. În opinia sa, principalul vinovat de tot ceea ce s-a întâmplat este primarul Râmnicului: “Dacă Gutău era un primar vertical, trebuia să mă scoată afară din birou, să cheme poliţia şi să mă dea pe mâna DNA. Eu acum eram în puşcărie, în locul lui. De fiecare dată când mă duceam la el, avea o atitudine de om cu care trebuie să mă înţeleg.”

„Vor mai cădea multe capete”

Crinu Popescu ameninţă că în perioada următoare vorcădea mai multe capete pentru că, spune el, la DNA se află în cercetare mai multe dosare. „În prezent, la DNA Bucureşti există foarte multe sesizări şi probabil că din Vâlcea vor mai cădea multe capete, atât din sfera politică, cât şi cea administrativă. Sunt semnale către DNA că în Râmnicu Vâlcea se petrec lucruri necurate în primărie şi în alte instituţii, cu bani publici”, susţine omul de afaceri vâlcean.

„Monceanu are probleme cu capul”

În urmă cu câteva zile, Valentin Monceanu a dat în prezenţa a 4 jurnalişti vâlceni următoarea declaraţie: „Nu mi-e teamă de nici un fel de înscenare. Îl cunosc pe Crinu Popescu de 20 de ani, însă suntem în relaţii de «bună ziua» şi atât. Ba chiar, m-a sunat luni seară, înainte de a da pronunţarea în cazul primarului şi mi-a spus: «Vali, pregăteşte-te să devii primar, pentru că pe Gutău îl arestează» N-am înţeles scopul telefonului şi i-am răspuns că instanţa este cea care va decide”. Rugat să comenteze declaraţia lui Monceanu, Crinu Popescu a sărit ca ars şi a spus: „Vicele Monceanu are probleme cu capul”.

versiunea pentru tiparire
trimite prin e-mail

inapoi sus

       Asistăm, fără putinţa impunerii respectului faţă de lege şi procurorilor DNA , la o mascaradă incredibilă. Arestarea şi rearestarea primarului municipiului Rm.Vâlcea, reprezintă un pionierat în analele justiţiei româneşti,cu grave concluzii privind reformarea conştiinţei procurorilor numiţi în funcţii. În acest caz, am asistat la fabricarea unor motivede arestare a unor presupuşi corupţi, pe baza denunţului unui om corupt, anchetat de DNA, în două dosare, ţinute la dospit, prin sertarele procurorilor, din motive necunoscute, încă. Constantin Popescu zis „Crinu” se prezintăca fiind un om de afaceri prosper, cu pretenţii de afirmare în politicul şi economicul autohton, când în realitate este că „dreptatea este departe de păcătos”! Pe fondul neîmplinirilor sale şi constatând că nu îşi mai poate face, cu atâta uşurinţă, afacerile cu municipalitatea Râmnicului, ca pe vremea administraţiei Sabău, el a trecut la delaţiuni. La ora când citiţi aceste rânduri, delatorul Popescu ţineo conferinţă de presă spre a se justifica în faţa concetăţenilor lui, pentru trimiterea după gratii a doi concetăţeni de-ai săi. Numai că individul uită un lucru: de acum înainte, orice ar face şi orice ar spune, lumea se va feri de el, ocolindu-l ca pe un ciumat. A „îmbolnăvit” societatea vâlceană. Cu minciunile prezentate ca scuză a denunţului sau fără ele, tot delator rămâne şi această sintagmă îi va urmări familia generaţii întregi, de aici înainte.

Prin mijloace specifice am intrat în posesia „Referatului cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive” a celor doi oficiali vâlceni şi „Încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu, din 7.07.2006”. Pentru deplina edificare a cititorilor VOCII VÂLCII dăm publicităţii aceste acte juridice, în totalitate, cu menţiunea că denunţul lui Constantin Popescu zis „Crinu” seamănă - la indigo – cu „Referatul” procuroarelor. Vă lăsăm să trageţi dumneavoastră concluziile, iar pentru a vă ajuta, vă sugerăm să insistaţi asupra capitolului în care cele două semnatare prezintă săvârşirea infracţiunii de luare de mită. Toate cele 9 „probe” nu sunt probe şi nu îl privesc pe Mircia Gutău. Doar în denunţul şi declaraţia delatorului Popescu se vorbeştede acesta. Ori, denunţul este o sesizare şi nu o probă. Altfel spus: „Reclamaţia ta împotriva mea nu este o probă de justiţie!”.După studierea documentelor ce le prezentăm, un magistrat vâlcean ne-a declarat: „Mă revoltă măgăria dimensiunii făcăturii. Conţinutul constitutiv al infracţiunii de luare de mită presupune prelucrarea, privirea sau nerefuzarea. În cazul lui Gutău, nu se reţin infracţiuni sub forma primirii sau nerefuzării, ci a pretinderii, doar la Dicu. Nimic nu se dovedeşte în sarcina primarului. Apoi, denunţul nu este o probă, fiind reglementat de art.64 CPP. Ce facultate să fi făcut procuroarele? ”

Incriminarea lui Mircia Gutăueste abuzivă, iar arestareaseamănă tipicului stalinist de înfăptuirea justiţiei. În presupusul flagrant de la hotelul Mariaa fost prins viceprimarul Nicolae Dicu. El a dat o mulţime de declaraţii la DNA şi din niciuna nu rezultă că măcar aluziv, sugestiv, mimat şi cu atât maipuţin în mod expres, nu i-a spus primarului de înţelegerea luicu denunţătorul Popescu sau că Gutău ar fi ştiut ceva despre oferta acestuia.

Pentru mulţi, denunţul făcut la DNA este o încercare a autorului lui de a se răzbuna pe omul ce nu-l lăsa să încalce legea. Antecedentele îl recomandă pe ConstantinPopescu drept un om dificil, şmecher şi fără onoare. Înafaceri, onoarea este totul!

        REFERAT

       Cu propunere de luare a măsurii arestării preventive

       Anul 2006, luna iulie, ziua 07

      CAMELIA SUTIMAN – procuror şef adjunct secţie şi CLAUDIA ROŞU – procuror, din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei

Prin rezoluţia din data de 06.07.2006 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de Combatere a Corupţiei, s-a început urmărirea penală faţă de GUTĂU MIRCIA – fiul lui Gheorghe şi Margareta, născut la 27.04.1957 în comuna Satu Mare, jud. Suceava, domiciliat în municipiul Rm. Vâlcea, strada Cpt. D. Mărăşeanu, nr. 3 jud. Vâlcea, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi DICU NICOLAE – fiul lui Nicolae şi Elena, născut la 12.01.1953 în comuna Stoeneşti,judeţulVâlcea,domiciliatînmunicipiulRâmnicu Vâlcea, str. Ştirbei-Vodă, nr. 3, bl. P2, sc. B, ap. 18, judeţul Vâlcea, CNP 1530112384205, sub aspectul săvârşirii complicităţii la infracţiunea de luare de mită, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 254 alin. 1 C.p. şi la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În fapt, s-a reţinut că inculpatul GUTĂU MIRCIA, în calitate de primar al municipiului Râmnicu Vâlcea, a pretins de la numitul POPESCU CONSTANTIN, în perioada aprilie-iulie 2006, suma totală de 50.000 euro, atât direct, cât şi prin intermediul inculpatului DICU NICOLAE, vice-primar, care a şi primit suma de 25.000 euro, pentru a-1 ajuta pe denunţător să obţină un certificat de urbanism în condiţiile solicitate; în baza unei înţelegeri anterioare dintre vice-primarul DICU NICOLAE şi primarul GUTĂU MIRCIA, o parte din suma primită urma a-i fi remisă acestuia, întrucât, în calitatea sa, primarul are printre atribuţiile de serviciu şi emiterea unor acte de natura celui solicitat de către denunţător.

Prin ordonanţele din data de 7.07.2006, Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei, a dispus faţă de învinuiţii GUTĂU MIRCIA şi DICU NICOLAE punerea în mişcare a acţiunii penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 254 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea 78/2000, respectiv pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de luare de mită, prev. de art. 26 rap. la art. 254 al. 1 C.p.p. şi la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Prin ordonanţa nr. 8 din 7.07.2006 s-a luat faţă de inculpatul DICU NICOLAE măsura reţinerii pe o durată de 24 de ore, de la data de 7.07.2006, ora 1,30, până la 8.07.2006, ora 1,30. Prin ordonanţa nr. 9 din aceeaşi dată s-a luat faţă de inculpatul GUTĂU MIRCIA măsura reţinerii pe o durată de 24 de ore, de la data de 7.07.2006, ora 15,45 până la 8.07.2006, ora 15,45.

Săvârşirea infracţiunii de către inculpaţi rezultă din :

- denunţul şi declaraţiile date de către denunţătorul POPESCU CONSTANTIN;

- declaraţia martorului TOMA FLORIAN;

- procesul-verbal de marcare criminalistică, din data de 3.07.2006;

- procesul-verbal privind constatarea infracţiunii flagrante, din data de 6.07.2006;

- note privind înregistrările audio ale unor convorbiri purtate în mediul ambiental, în temeiul autorizaţiei nr. 11 din 4.07.2006, comisă de Tribunalul Vâlcea;

- înscrisuri solicitate şi primite de la Primăria Rm. Vâlcea, referitoare la atribuţiile de serviciu ale inculpaţilor, precum şi documentaţia care a stat la baza eliberării actelor solicitate de către denunţător;

- declaraţiile inculpatului GUTĂU MIRCIA;

- declaraţiile inculpatului DICU NICOLAE.

Din probaţiunea administrată a rezultat fără echivoc că inculpatul GUTĂU MIRCIA, în calitate de primar al municipiului Râmnicu Vâlcea, a pretins de la numitul POPESCU CONSTANTIN, în perioada aprilie-iulie 2006, suma totală de 50.000 euro, atât direct, cât şi prin intermediul inculpatului DICU NICOLAE, vice-primar, care a şi primit suma de 25.000 euro, pentru a-1 ajuta pe denunţător să obţină un certificat de urbanism în condiţiile solicitate; în baza unei înţelegeri anterioare dintre vice-primarul DICU NICOLAE şi primarul GUTĂU MIRCIA, o parte din suma primită urma a-i fi remisă acestuia, întrucât, în calitatea sa, primarul are printre atribuţiile de serviciu şi emiterea unor acte de natura celui solicitat de către denunţător.

Probaţiunea aflată la dosar a relevat că inculpaţii, în desfăşurarea activităţii lor infracţionale, au purtat mai multe discuţii cu denunţătorul POPESCU CONSTANTIN, începând cu luna aprilie 2006, în legătură cu emiterea unui certificat de urbanism pentru un teren în suprafaţă de 280 mp, situat pe str. Cerna, mun. Râmnicu Vâlcea, aflat în proprietatea S.C. ROVIMET S.A.

Astfel, într-o primă discuţie purtată cu inculpatul GUTĂU MIRCIA, denunţătorul POPESCU CONSTANTIN a solicitat a i se elibera un certificat de urbanism pentru acest teren, conform cu unul emis anterior, acesta, fără a da explicaţii concrete, a evidenţiat faptul că acest teren se află în centrul oraşului şi că este dificil să semneze o autorizaţie de construcţie în regimul pe care îl solicita. Cu această ocazie, MIRCIA GUTĂU prin reliefarea dificultăţilor în emiterea certificatului de urbanism şi autorizaţiei de construcţie i-a dat de înţeles că va răspunde solicitării sale dacă este dispus să îi dea o sumă de bani, iar la întrebarea denunţătorului „trebuie să dau ceva, cât?”, acesta i-a spus că lasă cuantumul sumei la aprecierea sa. Evident că la această discuţie nu au participat alte persoane, însă imediat după aceasta, denunţătorul a relatat conţinutul discuţiei directorului TOMA FLORIN şi juristului PREDA FLORIN, cu care s-a şi consultat asupra cuantumului sumei pe care urma să o remită primarului.

După ce a stabilit că îi poate da pentru început 5.000 euro, în cursul lunii aprilie 2006, POPESCU CONSTANTIN 1-a contactat telefonic pe primarul MIRCIA GUTĂU, stabilind cu acesta o întrevedere la biroul aflat în incinta Primăriei, fapt care s-a şi realizat în cursul aceleiaşi zile. Găsindu-1 pe acesta singur în biroul său, denunţătorul 1-a înştiinţat că a adus suma de 5.000 euro, iar primarul i-a spus să dea suma respectivă viceprimarului DICU NICOLAE, care aştepta în biroul său. Inculpatul GUTĂU MIRCIA i-a spus denunţătorului că viceprimarul ştia despre problema sa şi că aceasta va fi rezolvată.

Deplasându-se în biroulvice-primaruluiDICU NICOLAE, denunţătorul i-a spus acestuia că a discutat cu primarul şi că acesta 1-a îndrumat către el, cu menţiunea că fusese informat despre problema sa. Atunci POPESCU CONSTANTIN a scos din buzunar plicul cu bani şi i-a spus viceprimarului că a adus o sumă de bani, iar acesta, fără a atinge plicul, pe care 1-a lăsat pe birou, a întrebat câţi bani sunt, iar la răspunsul denunţătorului că sunt 5.000 euro a avut o reacţie de oarecare nemulţumire, spunând că „aceştia sunt numai banii pentru consilierii PD”. În aceeaşi discuţie, inculpatul DICU NICOLAE i-a spus denunţătorului că trebuie să mai aştepte un timp, întrucât, pentru eliberarea unui certificat din care să rezulte că pe acel teren se poate construi într-un alt regim, urmează să se modifice planul de urbanism zonal (PUZ), această atribuţie fiind în competenţa Consiliului Local.

Ulterior, fără a putea preciza data exactă, POPESCU CONSTANTIN a mai avut o discuţie cu viceprimarul DICU NICOLAE, prilej cu care 1-a întrebat dacă suma pe care i-o dăduse deja este suficientă , acesta că răspunzând trebuie înmulţită cu 10. Înţelegând că este vorba desuma de 50.000 euro, denunţătorul nu i-a dat un răspuns ferm, rămânând să mai discute ulterior.

Între timp, obţinând o copie a planului de urbanism zonal existent şi constatând că primul certificat de urbanism eliberat fostului proprietar corespundea cu planul existent, împreună cu martorii TOMA FLORIN şi - PREDA FLORIN, denunţătorul s-a deplasat la biroul primarului MIRCIA GUTĂU, fără o contactare telefonică prealabilă, relatându-i acestuia situaţia constatată şi nemulţumireavis-a-vis de aceasta. În această situaţie, inculpatul MIRCIA GUTĂU, vizibil deranjat, le-a spus să formuleze o nouă cerere pentru eliberarea unui nou certificat de urbanism, care a fost eliberat la 28.06.2006, conţinând un regim de construcţie mult mai sever decât primul, cu stabilirea unor măsuri restrictive pe care denunţătorul le-a considerat abuzive.

La data de 27.06.2006 POPESCU CONSTANTIN s-a deplasat la biroul inculpatului DICU NICOLAE, solicitându-i restituirea sumei de bani, întrucât problema nu fusese rezolvată în modul dorit de denunţător. În ziua de vineri, 30.06.2006, denunţătorul s-a deplasat din nou la biroul viceprimarului pentru a-şi cere scuze referitor la solicitarea de restituire a banilor. Cu acest prilej, întrucât S.C. ROVIMET S.A. avea în coproprietate şi un alt teren, în suprafaţă de 420 mp, situat în str. G. Stoianovici din Râmnicu Vâlcea, pe care denunţătorul era interesat să construiască, acesta i-a propus inculpatului DICU NICOLAE ca, în situaţia în care va fi posibilă eliberarea unui certificat de urbanism pentru acest teren într-un timp scurt, suma de 50.000 euro, solicitată iniţial pentru primul teren, să le fie dată celor doi inculpaţi pentru facilitarea obţinerii certificatului de urbanism pentru acest al doilea teren, propunere cu care inculpatul DICU NICOLAE a fost de acord.

După această discuţie, denunţătorul 1-a trimis pe martorul TOMA FLORIN să-i ducă inculpatului DICU NICOLAE actele referitoare la acest teren, pentru a le examina, în vederea purtării unor discuţii ulterioare legate de posibilităţile de a se construi pe acel teren.

Astfel, la data de 4.07.2006, denunţătorul s-a deplasat la biroul inculpatului DICU NICOLAE, pe care 1-a întrebat dacă a discutat cu inculpatul GUTĂU MIRCIA, DICU NICOLAE confirmând că a discutat cu acesta şi că a fost de acord cu rezolvarea problemei în condiţiile menţionate. Cu acelaşi prilej, denunţătorul a propus reducerea sumei de 50.000 euro la 40.000 euro, cu precizarea că primii 5.000 euro deja remişi reprezintă un avans, urmând să-i mai dea încă 20.000 euro în zilele următoare, iar restul după eliberarea certificatului de urbanism. Inculpatul DICU NICOLAE s-a declarat de acord şi a confirmat încă o dată că va mai discuta cu inculpatul GUTĂU MIRCIA.

La data de 6.07.2006, în urma unei discuţii telefonice, POPESCU CONSTANTIN s-a întâlnit cu inculpatul DICU NICOLAE la Restaurantul Maria din Râmnicu Vâlcea, denunţătorul având asupra sa suma de 20.000 euro, compusă din bancnote de câte 500 euro, tratate criminalistic de organele de urmărire penală. Comunicându-i inculpatului că are această sumă, denunţătorul i-a propus să meargă în toaleta restaurantului pentru „a face tranzacţia”. În aceste împrejurări, POPESCU CONSTANTIN i-a înmânat suma de bani inculpatului DICU NICOLAE, cu precizarea că restul de 15.000 îi vor fi daţi după eliberarea actului, prilej cu care inculpatul DICU NICOLAE a menţionat încă o dată că a vorbit cu inculpatul GUTĂU MIRCIA şi că nu vor exista probleme în emiterea certificatului.

Inculpatul DICU NICOLAE a introdus suma de bani într-o borsetă pe care o avea asupra sa, după care s-au întors împreună la masă, continuând discuţiile pe aceeaşi temă.

DICU NICOLAE i-a precizat denunţătorului că este prieten cu inculpatul GUTĂU MIRCIA de 15 ani şi că nu vorbeşte ceva fără să-1 întrebe şi pe acesta, făcând şi o menţiune de genul „normal că faci şi de-alea şi de-alea”, din care rezultă o înţelegere generală în comiterea unor ilegalităţi de către cei doi inculpaţi.

După încheierea discuţiei cu inculpatul DICU NICOLAE, POPESCU CONSTANTIN s-a deplasat la sediul Primăriei, pentru a purta o discuţie cu inculpatul GUTĂU MIRCIA, pentru a se asigura că acesta este în cunoştinţă de cauză şi pentru a-i comunica faptul că, potrivit înţelegerii, i-a remis viceprimarului suma de 20.000 euro. Inculpatul GUTĂU MIRCIA a confirmat că ştie despre ce este vorba, iar la afirmaţia denunţătorului cu privire la faptul că restul din cei 40.000 euro stabiliţi a fi daţi cu titlu de mită vor fi remişi după eliberarea certificatului, inculpatul GUTĂU MIRCIA a făcut cu mâna un gest afirmativ, ce a fost interpretat în sensul că „rămâne aşa cum s-a stabilit”.

Conţinutul discuţiilor purtate de denunţător cu cei doi inculpaţi rezultă şi din interceptările şi înregistrările audio-video efectuate în cauză, deosebit de relevantă, mai ales în stabilirea vinovăţiei inculpatului GUTĂU MIRCIA, fiind vizionarea imaginilor înregistrate în 6.07.2006 în biroul acestuia din sediul Primăriei.

Modalitatea în care au acţionat inculpaţii denotă, fără dubiu, urmărirea de către aceştia a obţinerii unor sume de bani cu titlu de mită, pe fondul unei permanente inducerii a posibilităţii lor de a dispune după cum doresc eliberarea unor acte administrative, conform atribuţiilor de serviciu, aceştia elaborând un plan de natură a sugera denunţătorului existenţa unei disponibilităţi în acest sens, cu condiţia de a le fi remisă o sumă de bani. Mai mult, din planul elaborat reiese dorinţa inculpatului GUTĂU MIRCIA de a „se pune la adăpost”, prin refuzul constant de a purta discuţii explicite referitoare la primirea unei sume de bani şi prin trimiterea denunţătorului pentru purtarea acestor dialoguri „numai” cu inculpatul DICU NICOLAE.

În consecinţă, actele materiale comise de inculpaţii GUTĂU MIRCIA şi DICU NICOLAE se circumscriu infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, respectiv complicităţii la această infracţiune, prev. de art. 26 C.p. rap la art. 254 alin. 1 C.p. şi la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Din probele aflate la dosar a rezultat că inculpatul GUTĂU MIRCIA se află în situaţia prevăzută de art. 148 lit. h C.p.p., întrucât a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, iar inculpatul DICU NICOLAE se află în situaţia prevăzută de art. 148 lit. b şi h C.p.p., întrucât infracţiunea este flagrantă, iar pedeapsa închisorii prevăzută de lege este mai mare de 1 an, respectiv a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

La aprecierea gradului de pericol social concret pentru ordinea publică a faptei comise de inculpaţi, avem în vedere calitatea inculpaţilor, modalitatea de săvârşire a faptei şi urmarea socialmente periculoasă produsă.

Din această perspectivă, valoarea sumei de bani ce a făcut obiectul infracţiunii de corupţie cercetată în prezenta cauză poate reprezenta un reper determinant în aprecierea condiţiilor ce trebuie întrunite pentru luarea măsurii arestării preventive.

Utilizarea de către inculpaţi, în scopul obţinerii unor foloase cu titlu de mită, a calităţii de aleşi publici, atingerea adusă prin fapta comisă prestigiului unei instituţii publice care trebuie să vegheze la respectarea legalităţii emiterii unor acte administrative, imprimă infracţiunii comise de inculpaţi un grad de pericol social concret deosebit de grav pentru ordinea publică.

Pe de altă parte, incertitudinea generalizată a societăţii civile în corectitudinea şi probitatea profesională a funcţionarilor pu-blici, precum şi manifestarea acută a faptelor de corupţie în plan criminogen, îndreptăţesc aprecierea că săvârşirea unor fapte de luare de mită, mai ales de către înalţi funcţionari din structurile centrale ale unor instituţii şi autorităţi ale statului, reprezintă un pericol grav pentru ordinea publică şi, în consecinţă, impun luarea măsurii arestării preventive.

În raport cu cele expuse, apreciem că măsura arestării preventive este necesară în interesul urmăririi penale şi, în temeiul art. 149 rap. la art. 143 şi art. 148 lit. b şi h C.p.p., solicităm instanţei luarea măsurii arestării preventive a inculpaţilor GUTĂU MIRCIA şi DICU NICOLAE pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de 8.07.2006 până la 6.08.2006.

    TRIBUNALUL BUCUREŞTI - SECŢIA 1 PENALĂ - ÎNCHEIERE

Şedinţa din Camera de Consiliu din data de 07.07.2006 JUDECĂTOR: ROG LUCIA GREFIER: URSU GABRIEL

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. a fost reprezentat prin procuror SUTIMAN CAMELIA.

Pe rol soluţionarea propunerii formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. privind luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii GUTĂU MIRCIA, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 254 al. l C.p. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000 şi DICU NICOLAE, cercetat sub aspectul săvârşirii complicităţii la infracţiunea de luare de mită, prev. de art.26 C.p. p. rap. la art.254 la. 1 C.p.p. şi art.6 din Legea nr.78/2000.

La apelul nominal făcut în şedinţa din camera de consiliu au răspuns inculpatul GUTĂU MIRCIA, personal, aflat în stare de reţinere, asistat de apărători aleşi, avocaţi Fieroiu Octavian şi Panaitescu Ion şi inculpatul DICU NICOLAE, personal, aflat în stare de reţinere, asistat de apărător ales, avocat Fieroiu Octavian.

Procedură legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

În conformitate cu disp. art. 70 alin. 2 C.p.p., s-a adus la cunoştinţă inculpaţilor obiectul prezentei cauze, faptele pentru care sunt cercetaţi şi dreptul de a nu face nici o declaraţie, atrăgându-li-se totodată atenţia că ceea ce declară poate fi folosit şi împotriva lor, inculpaţii fiind de acord să dea declaraţie.

Nemaifiind alte cereri de formulat, judecătorul a constatat cauza în stare de judecată şi a acordat cuvântul părţilor.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a solicitat, în temeiul art.149 C.p.p. rap. la art.143 şi 148 lit.b şi h C.p.p., admiterea propunerii de arestare preventivă a inculpaţilor pe o perioadă de 29 de zile, cu începere de la data de 08.07.2006 până la 06.08.2006, inclusiv, şi emiterea mandatelor de arestare preventivă, apreciind că sunt întrunite condiţiile prev. de art.143 şi 148 lit. b şi h C.p.p. Astfel, inculpatului GUTĂU MIRCIA se află în situaţia prev. de art.148 lit.h C.p.p., întrucât a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 4 ani şi există probe certe că lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, iar inculpatul DICU NICOLAE se află în situaţia prevăzută de art.148 li.b şi h C.p.p., întrucât infracţiunea este flagrantă, iar pedeapsa închisorii este mai mare de 1 an, respectiv a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 4 ani şi există probe certe că lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. De asemenea precizează că sunt indicii temeinice şi probe că cei doi au săvârşit fapte aşa cum sunt expuse în referat.

Săvârşirea infracţiunii săvârşite de inculpaţi rezultă din următoarele probe: denunţul şi declaraţiile date de către denunţătorul Popescu Constantin, declaraţia martorului Toma, procesul verbal de marcare criminalistică, din data de 03.07.2006, procesul verbal privind constatarea infracţiunii flagrante, din data de 06.07.2006, note privind înregistrările audio ale unor convorbiri purtate în mediul ambiental, înscrisuri solicitate şi primite de la Primăria Vâlcea, precum şi documentaţia ce a stat la baza actelor solicitate de către denunţător, declaraţiile inculpaţilor.

Apărătorul ales al inculpaţilor GUTĂU MIRCIA şi DICU NICOLAE, având cuvântul, precizează că nu înţelege de ce continuarea urmăririi penale ar fi condiţionată de arestarea celor doi inculpaţi. În ceea ce-1 priveşte pe inculpatul GUTĂU MIRCIA, solicită să se arate care sunt acele probe şi că nu înţelege de ce acesta prezintă un pericol pentru ordinea publică. De asemenea mai precizează că Parchetul nu face decât să transfere faptele şi probele de la un inculpat la celălalt, neexistând probe concrete. Totodată, menţionează că denunţul nu constituie un mijloc de probă, acesta fiind asimilat plângerii conform art.75 C.p.p., denunţul putând fi considerat probă doar dacă este coroborat cu probe solide, dar Parchetul înţelege să-l coroboreze doar cu declaraţia denunţătorului, neavând relevanţă acest lucru. De asemenea mai precizează că marcarea criminalistică nu este interesantă în acest caz, iar procesul verbal de constatare de asemenea nu constituie mijloc de probă. Cu privire la înregistrările convorbirilor telefonice învederează instanţei să constate că de fiecare dată când i s-a propus mită inculpatul GUTĂU MIRCIA a spus “nu!!!” sau “nu mă interesează” de fiecare dată, iar potrivit art. 254 C.p.p., latura obiectivă a infracţiunii de luare de mită constă în aceea că trebuie să primească, să pretindă sau să nu refuze, ceea ce nu s-a întâmplat nici unul dintre aceste elemente. De asemenea, nici declaraţia martorului Toma Florin nu este relevantă, acesta lucrând ca director la societatea denunţătorului Popescu Constantin. De asemenea mai precizează că nu există conflicte de interese între cei doi inculpaţi. De asemenea mai precizează că denunţătorul i-a propus inculpatului GUTĂU MIRCIA un etaj din blocul ce urma să fie construit dacă acesta îi semna actul de care denunţătorul avea nevoie, dar inculpatul GUTĂU MIRCIA a refuzat ceea ce rezultă că este nevinovat. De asemenea mai menţionează că există probe şi indicii temeinice din care să rezulte existenţa infracţiunii de luare de mită. Astfel solicită instanţei să nu dea curs propunerii Parchetului şi să se aibă în vedere, în ceea ce-1 priveşte pe inculpatul GUTĂU MIRCIA, că nu există probe şi indicii temeinice pentru a i se emite mandat de arestare. Totodată precizează că formulează aceleaşi concluzii şi în favoarea inculpatului DICU NICOLAE. Astfel se solicită să se respingă cererea Parchetului.

Apărătorul ales al inculpatului GUTĂU MIRCIA, având cuvântul precizează că, referitor la perioada aprilie - iulie 2006, acesta a pretins de la denunţătorul Popescu Constantin suma de 50.000 euro, dar, în conformitate cu art.143 C.p.p., probele administrate în cauză nu sunt relevante. De asemenea menţionează că Parchetul nu arată când s-a consumat fapta acestei infracţiuni. De asemenea precizează că denunţul şi procesul verbal nu constituie mijloace de probă potrivit art. 64 C.p.p., iar potrivit art.200-203 C.p.p. probele sunt aduse în timpul procesului penal. Totodată mai precizează că ordonanţele de emitere a intercepţiilor sunt date înaintea începerii urmăririi penale, care sunt nelegale potrivit art.91/1 Cp.p., neputând să spunem că sunt mijloace de probă, care sunt eliminate de dispoz. art.64 al.2 C.p.p., deoarece sunt ilegale. Solicită instanţei să se respingă propunerea Parchetului.

Inculpatul GUTĂU MIRCIA, având ultimul cuvânt, personal, declară că este nevinovat.

Inculpatul DICU NICOLAE, având ultimul cuvânt, declară că denunţătorul a profitat că îmi era prieten şi a transformat primirea acelui împrumut în mită.

            JUDECĂTORUL :

Deliberând asupra propunerii de arestare preventivă privind pe inculpaţii GUTĂU MIRCIA ŞI DICU NICOLAE, constată:

Prin cererea nr. 126/P/2006, înregistrată pe rolul acestei instanţe la data 07.07.2006, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. a solicitat arestarea preventivă a inculpaţilor, pe o durată de 29 de zile, de la data de 08.07.2006 până la data de 06.08.2006, GUTĂU MIRCIA, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, prev. de art.254 al.l C.p.p. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 şi DICU NICOLAE, cercetat sub aspectul săvârşirii complicităţii la infracţiunea de luare de mită, prev. de art.26 C.p.p. rap. la art.254 la. 1 C.p. şi art.6 din Legea nr.78/2000.

În fapt, s-a reţinut că inculpatul GUTĂU MIRCIA, în calitate de primar al municipiului Râmnicu Vâlcea, a pretins de la numitul Popescu Constantin, în perioada aprilie-iulie 2006, suma totală de 50.000 euro, atât direct, cât şi prin intermediul inculpatului DICU NICOLAE, vice-primar, care a şi primit suma de 25.000 euro, pentru a-1 ajuta pe denunţător să obţină un certificate de urbanism în condiţiile solicitate; în baza unei înţelegeri anterioare dintre vice primarul DICU NICOLAE şi primarul GUTĂU MIRCIA, o parte din suma primită urma a-i fi remisă acestuia, întrucât, în calitatea sa, primarul are printre atribuţiile de serviciu şi emiterea unor acte de natura celui solicitat de către denunţător.

Prin ordonanţa nr.8 din data de 07.07.2006, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. s-a dispus reţinerea inculpatului DICU NICOLAE, pe o durată de 24 ore, de la data de 07.07.2006 orele 13:30, până la data de 08.07.2006, orele 13:30, prin ordonanţa nr. 9 din data de 07.07.2006, a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. s-a dispus reţinerea inculpatului GUTĂU MIRCIA, pe o durată de 24 ore, de la data de 07.07.2006 orele 15:45, până la data de 08.07.2006, orele 15:45 şi prin ordonanţa nr.l26/P/2006 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A., a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de inculpaţi.

Analizând propunerea de arestare preventivă a inculpatului Gutău Mircia, Tribunalul constată că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a dispune această măsură. Astfel, potrivit dispoz. art. 148 C.p.p., măsura arestării preventive poate fi dispusă când sunt întrunite condiţiile art. 143 C.p.p. şi este incident unul din cazurile enumerate în respectivul articol. Or, din analiza probatoriului administrat în cauză până în acest stadiu procesual Tribunalul constată că nu există indicii care să justifice presupunerea că inculpatul Gutău Mircia a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală.

Probele ce au stat la baza formulării propunerii de arestare preventivă faţă de acest inculpat, se rezumă la declaraţia denunţătorului Popescu Constantin şi la nota de redare a dialogului purtat între denunţător şi inculpat.

Pe lângă faptul că declaraţiile denunţătorului nu au o forţă probantă deosebită, interesul acestuia în prezenta cauză penală este evident. În acest sens, Tribunalul reţine că denunţătorul a cumpărat contra unei sume importante de bani un teren de aproximativ 280 mp în centrul oraşului Râmnicu Vâlcea, în parcul central, într-o zonă protejată din punct de vedere istoric şi cultural, unde dorea să construiască un imobil P+7 cu destinaţia de spaţii comerciale sau sediu de bancă. Inculpatul s-a opus emiterii certificatului de urbanism, nefiind îndeplinite condiţiile legale pentru realizarea unui imobil cu 6,7 etaje, planul urbanistic zonal nepermiţând ridicarea unei asemenea construcţii. Inculpatul afirmă că, în discuţiile avute cu denunţătorul referitor la obţinerea certificatului în condiţiile solicitate, acesta i-ar fi oferit un etaj întreg pentru obţinerea actului solicitat, ofertă ce a fost refuzată în mod categoric. În plus, inculpatul i-a solicitat martorului Jinaru Cristian care eliberase certificatul de urbanism necesar cumpărării terenului în discuţie, să îşi dea demisia, faţă de faptul că în respectivul act nu fuseseră menţionatetoate condiţiile în care pe terenul respectiv se putea ridica o construcţie.(acte privind aceste aspecte se află la dosarul de urmărire penală).

După discuţii contradictorii cu inculpatul Gutău, certificatul de urbanism i-a fost emis acestuia la data de 27.06.2006, conţinând regim de construcţie sever, stabilindu-se măsuri restrictive, considerate abuzive de către denunţător. A doua zi, pe data de 28.06.2006, se prezintă la sediul DNA din Bucureşti, formulând un denunţ prin care pretindea că a oferit primarului, prin intermediul viceprimarului, suma de 5.000 euro în vederea obţinerii certificatului de urbanism în discuţie.

La interval de câteva zile, la începutul lunii iulie 2006 denunţătorul, cerându-şi scuze pentru cele întâmplate anterior, a solicitat eliberarea unui nou Certificat de urbanism necesar ridicării, de data aceasta a unui bloc de locuinţe cu 7 etaje în str. Stoianovici din Râmnicu Vâlcea. Datorită împrejurării că terenul deţinut în proprietate era de dimensiuni reduse, 420mp şi s-a adus la cunoştinţă că, pe lângă toate condiţiile privind respectarea aliniamentului cu celelalte clădiri din zonă, este necesar să se obţină şi acordul vecinilor.

Probatoriul administrat în cauză confirmă faptul că, pentru obţinerea acestui nou certificate de urbanism, inculpatul Dicu Nicolae, având calitatea de vice primar, fost coleg de serviciu cu denunţătorul şi care mai intervenise pe lângă primar în vederea obţinerii primului certificat de urbanism, i-a pretins acestuia suma de 40.000 euro, din care a şi primit 20.000 euro, cu ocazia organizării flagrantului. Referitor la această sumă de bani, denunţătorul afirmă că inculpatul Dicu Nicolae ar fi primit-o pentru a o înmâna inculpatului Gutău Mircia, care avea ca atribuţii de serviciu emitere certificatului de urbanism, şi că inculpatul Gutău cunoştea această împrejurare.

Tribunalul constată însă că nici măcar denunţătorul nu era convins de înţelegerea dintre cei doiinculpaţi, de vreme ce afirmă la finalul declaraţiei că, după ce i-a dat banii inculpatului Dicu „m-am deplasat la sediul primăriei pentru a purta o discuţie cu primarul Gutău Mircia, pentru a mă asigura că acesta cunoaşte problema mea şi pentru a-i comunica acestuia că i-am remis viceprimarului Dicu Nicolae suma de 20.000 euro, primarul Gutău Mircia confirmându-mi că ştie despre ce este vorba, iar la afirmaţia mea că restul urmează să-l dau când iese certificatul, primarul a făcut un gest afirmativ pe care 1-am interpretat în sensul aşa cum am stabilit .”

Din analiza conţinutului înregistrărilor făcute cu ocazia discuţiilor avute de denunţător cu inculpatul Gutău, rezultă numai faptul că inculpatul îi aduce acestuia la cunoştinţă faptul că îi trebuie acordul vecinilor.

Inculpatul, în declaraţia dată în faţa instanţei arată, cu precizarea că nu-şi aminteşte foarte bine discuţia, că denunţătorul a menţionat ceva de un avans, ducând mâna la buzunarul de la piept, moment în care i-a comunicat că nu îl interesează acest subiect şi 1-a invitat în afara biroului.

Relevantă, şi fără a necesita alte comentarii suplimentare, este transcrierea dialogului despre care s-a vorbit mai sus:

„P.C.- Aşa! Vedeţi că...ăă.. am, e-xact cum m-am înţeles cu el... patruzeci...douăzeci de mii am dat acum.

G.M.-NU.

P.C. - şi după aia când iese certificatul, restul! Da?

G.M.-...........

P.C. - aşa ... Da? Bine v-am pupat.”

Faţă de cele expuse mai sus, Tribunalul constată lipsa totală a indiciilor privind săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală de către inculpatul Gutău Mircia, motiv pentru care va respinge ca neîntemeiată propunerea de arestare preventivă a acestuia.

Analizând propunerea de arestare preventivă a inculpatului Dicu Nicolae, Tribunalul constată că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 143 cod proc. pen., respectiv există probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală (cu precizarea că încadrarea juridică stabilită în acest moment este discutabilă, faţă de cele reţinute mai sus, instanţa neavând competenţe în acest stadiu procesual să dispună asupra încadrării juridice ), subzistând şi temeiurile prev. de art. 148 lit.b şi h C.p.p.

În acest sens, deşi inculpatul susţine că a primit banii de la denunţător cu titlu de împrumut pentru plata unui apartament, apărarea sa este infirmată de restul probatoriului administrat. Sub acest aspect, declaraţiile denunţătorului se coroborează cu notele privind înregistrările audio ale convorbirilor purtate în mediul ambiental între acest inculpat şi denunţător, cu procesul verbal de constatare a infracţiunii flagranteasupra inculpatului găsindu-se suma de 20.000 de euro provenită de la martorul denunţător şi care a fost în prealabil marcată criminalistic.

Aşa cum s-a arătat, Tribunalul constată că în cauză sunt incidente şi prevederile art. 148 lit.b, şi h cod proc. pen., infracţiunea fiind flagrantă, pedeapsa pentru infracţiunea reţinută este închisoarea mai mare de 4 ani, iar pericolul pentru ordinea publică pe care inculpatul îl reprezintă, rezultă din împrejurările şi modalitatea concretă în care se reţine a fi fost săvârşită fapta, din natura infracţiunii şi gravitatea deosebită a acesteia de natură să aducă atingere prestigiului instituţiilor administraţiei publice locale şi să afecteze imaginea acestora, faţă de amploarea acestui fenomen infracţional şi de rezonanţa negativă a acestui gen de infracţiuni în rândul societăţii civile.

Ca atare, pentru motivele arătate mai sus, va admite în parte propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie - D.N.A. Va dispune arestarea preventivă a inculpatului Dicu Nicolae pentru o durată de 30 de zile, de la 07.07.2006 la 05.08.2006, inclusiv şi va respinge ca neîntemeiată, propunerea de arestare a inculpatului Gutău Mircia.

                   PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DISPUNE:

Admite în parte propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A.

Dispune arestarea preventivă a inculpatului DICU NICOLAE (fiul lui Nicolae şi Elena, născut la data de 12.01.1953 în com. Stoeneşti, jud. Vâlcea, domiciliat în Râmnicu Vâlcea, str. Ştirbei Vodă, nr.3, bl.P2, sc. B, ap.18, jud. Vâlcea, CNP 1530112384205), pentru o durată de 30 de zile de la07.07.2006 la 05.08.2006, inclusiv.

Respinge ca neîntemeiată, propunerea de arestare a inculpatului GUTĂU MIRCIA (fiul lui Gheorghe şi Margareta, născut la data de 24.04.1957 în com. Satu Mare, Jud. Suceava, domiciliat în Râmnicu Vâlcea, str. Cpt.D. Mărăşeanu, nr.3, jud. Vâlcea, CNP 1570427384195).

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului Cu drept de recurs în 24 de ore de la pronunţare. Pronunţată în şedinţă publică azi, 07.07.2006, orele 21,20.

                    PROCES VERBAL

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- D.N.A., inculpatul DICU NICOLAE şi avocatul ales al acestuia au înţeles să declare recurs.

versiunea pentru tiparire
trimite prin e-mail

inapoi sus